Comisia Europeană cere României să adopte Legea avertizorilor de integritate în următoarele două luni
Comisia Europeană a anunțat joi, 29 septembrie, că a trimis un aviz motivat României și altor trei state europene pentru că nu au transpus integral Directiva legată de protejarea avertizorilor de integritate. În cazul în care România va da un „răspuns nesatisfăcător” în următoarele două luni, Comisia va lua în calcul sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Celelalte trei state care se află în situația României sunt Belgia, Austria și Slovenia.
„Statele respective au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În cazul unor răspunsuri nesatisfăcătoare, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri”, potrivit unui comunicat transmis de Comisia Europeană.
Comisia Europeană amintește că termenul limită pentru transpunerea Directivei 2019/1937 – privind protecția avertizorilor de integritate – era 17 decembrie 2021. În iulie, Comisia a mai transmis avize motivate altor 15 state membre.
Avizul motivat reprezintă o solicitare oficială transmisă de Comisia Europeană unui stat membru de a se conforma legislației Uniunii Europene.
„Avizul conține motivele pentru care Comisia consideră că țara respectivă încalcă legislația UE, precum și solicitarea ca statul membru să informeze Comisia, de obicei în termen de 2 luni, cu privire la măsurile luate”, potrivit site-ului Comisiei Europene.
Proiectul de Lege privind avertizorii de integritate, prin care este preluată Directiva 2019/1937 în legislația română, a fost adoptat de Senat pe 1 septembrie și a fost trimis Camerei Deputaților, ce are rolul de a-l adopta în calitate de for decizional.
Proiectul, retrimis în Parlament de Klaus Iohannis
Proiectul a mai fost adoptat o dată de Parlament în vară, dar, față de forma propusă de Ministerul Justiției, majoritatea PSD-PNL-UDMR din Comisia Juridică a Camerei Deputaților a introdus mai multe amendamente controversate, unul dintre acestea eliminând posibilitatea raportării anonime a faptei.
Proiectul a fost criticat de societatea civilă, dar și de procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. Șefa EPPO a avertizat că modificările aduse Legii avertizorilor vor avea un impact negativ asupra depistării fraudelor din fonduri europene și vor descuraja potențialii avertizori din România să scoată în evidență faptele de corupție.
Mai mult, Kovesi a amenințat cu sesizarea Comisiei Europene pentru condiționarea fondurilor europene.
La finalul lunii iulie, Klaus Iohannis a cerut reexaminarea proiectului de act normativ, după ce a constatat că acesta nu transpune directiva UE, care reprezintă și un jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Ce prevede proiectul adoptat de Senat
Potrivit Raportului Comisiei juridice, Legea „are ca obiect reglementarea cadrului general în materia protecției persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităților, instituțiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul persoanelor juridice de drept privat”.
Raportarea va cuprinde cel puțin următoarele: nume și prenume, date de contact ale avertizorului, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii și, după caz, probele în susținerea raportării, data și semnătura.
În cazul raportării anonime, ar trebui să cuprindă date de contact ale avertizorului, calitatea persoanei în care efectuează raportarea, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, descrierea faptei și, după caz, probele în susținerea raportării.
Avertizorii care divulgă public informații privind încălcarea legii vor putea beneficia de protecție în cazul în care îndeplinește una dintre următoarele condiții: a raportat mai întâi intern și extern sau direct extern, dar consideră că nu au fost luate măsurile corespunzătoare, are motive întemeiate să considere că încălcarea legii poate constitui un pericol pentru interesul public sau există risc de represalii.
„Avertizorul în interes public care raportează sau divulgă public încălcări ale legii potrivit prevederilor prezentei legi nu răspunde pentru dobândirea sau accesarea informațiilor care sunt raportate sau divulgate public, cu excepția cazului în care o astfel de dobândire sau accesare constituie infracțiune”, se mai arată în textul Legii.
Raportul Comisiei juridice a Senatului și textul proiectului de Lege pot fi citite în integralitate aici.
Sursă foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii