Legea arendei, declarată neconstituțională/Durata contractelor de arendă, dezbătută din nou de parlamentari
Curtea Constituţională a admis, marţi, 3 octombrie, cu unanimitate de voturi, sesizarea USR şi a Forţei Dreptei privind modificările aduse Codului civil referitoare la regimul arendei, arată un comunicat de presă al partidului Forţa Dreptei. Astfel, potrivit sursei citate a fost declarată neconstituţională modificarea Codului civil prin care este restrâns exerciţiul dreptului de proprietate privată şi înăsprit regimul general al arendei.
Modificarea legislativă contestată la CCR instituia o perioadă minimă obligatorie a contractelor de arendă, de 7 ani, condiţie fără de care eventualele contracte ar fi urmat să fie declarate ilegale, potrivit comunicatului de presă al partidului Forţa Dreptei.
Acest lucru a însemnat o restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate în sensul în care cei care deţin proprietăţi pe care doresc să le dea în arendă nu mai puteau decide în legătură cu respectiva proprietate, de la an la an, în funcţie de beneficiile obţinute.
Totodată, era impus, ca efect al termenului de 7 ani, a unui drept de preemţiune pentru achiziţia terenului pe aceeaşi perioadă, precum şi permiterea schimbului de terenuri dintre arendaşi, fără a exista condiţia acordului proprietarului, mai indică sursa menţionată.
Prin efectul acestei legi, piaţa agricolă ar fi fost blocată în privinţa noilor fermieri care doreau să ia în arendă terenuri, consecinţa fiind o şi mai mare concentrare a terenurilor agricole în mâinile latifundiarilor roşii, mai spun reprezentanţii Forţei Dreptei.
Adoptarea acestei legi a fost posibilă doar cu sprijinul Partidului Naţional Liberal, care a trădat un principiu fundamental al doctrinei liberale, cel referitor la dreptul de proprietate şi la exercitarea neîngrădită a acestuia.
Astfel, în data de 13 iunie, în plenul Camerei Deputaţilor, cei mai mulţi dintre deputaţii PNL care au participat la vot s-au exprimat în favoarea acestei propuneri legislative.
Totodată, prin faptul că 19 parlamentari PNL au preferat să-şi extragă cartelele din aparatul de vot, în frunte cu liderul de grup, propunerea legislativă a putut fi declarată ca adoptată, întrunind mai mult de jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenţi.
Şi la nivelul Senatului, parlamentarii PNL au votat în favoarea acestei propuneri legislative, în 29 iunie 2022, iar fără susţinerea acestora iniţiativa nu ar fi putut fi adoptată, mai precizează sursa amintită.
În esenţă, Curtea a reţinut că, prin conţinutul normativ al legii, aceasta este o lege organică, dar a fost adoptată ca lege ordinară, ceea ce contravine dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.m) şi ale art.76 alin.(1) prin raportare la art.147 alin.(4) din Constituţie”, arată comunicatul de presă al CCR.
Comentarii