🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Unul dintre cele mai teribile pogromuri din al Doilea Război Mondial s-a petrecut la Iași, unde evreii au fost vânați maltratați și asasinați, inclusiv în curtea chesturii locale, a transmis președintele Klaus Iohannis.

Mesajul integral transmis de președinte

În urmă cu 79 de ani, un eveniment sângeros a marcat profund trecutul nostru și va continua să ne umbrească istoria și să ne țină în alertă conștiințele. Unul dintre cele mai teribile pogromuri din al Doilea Război Mondial s-a petrecut la Iași, unde acte de o cruzime greu de imaginat au adus comunității locale o tristă faimă de abdicare de la valorile fundamentale ale umanității. Evreii au fost vânați, maltratați și asasinați, inclusiv în curtea chesturii locale, aceste acțiuni extrem de violente prefațând îmbarcarea evreilor în trenuri de marfă, sub consemnul că vor fi deportați. Mii de suflete au fost ucise, în căldura toropitoare a verii, prin sufocare și deshidratare în „trenurile morții”, dintre care mulți copii și bătrâni. Până la 13.000 de evrei români au pierit în timpul acestei crime colective, premeditarea genocidului fiind astăzi dovedită de numeroase surse și probe.

Efortul de a înțelege trecutul este întotdeauna și un avertisment. În 1941, crima a fost ridicată la rangul de virtute când statul a fost deturnat de la cea mai importantă misiune a sa – apărarea drepturilor și libertăților cetățenești. Instituțiile care ar fi trebuit să apere populația evreiască împotriva unui act deliberat de asasinat nu doar că nu au făcut-o, ci au acționat tocmai pentru lichidarea propriilor cetățeni. Oricâte cărți se vor scrie, oricâte producții cinematografice se vor realiza și oricât de mult se va vorbi despre Pogromul din Iași, niciodată nu va fi de-ajuns pentru a înțelege cum a fost posibil un asemenea masacru în mijlocul Iașului și de ce nu i-a apărat nimeni pe evreii români.

Gândurile noastre se îndreaptă către toți cei care, nevinovați fiind, au fost exterminați la Iași, acum aproape opt decenii, în numele unei ideologii odioase. Rememorarea acestor acte pline de cruzime reprezintă un act necesar pentru păstrarea vie în conștiința noastră a memoriei celor dispăruți, dar și un angajament ferm de a lupta împotriva tendințelor extremiste care amenință pacea socială a societății europene din zilele noastre.

România se schimbă în fiecare zi, însă amintirea faptelor trecutului trebuie să rămână mereu prezentă. Dacă până nu cu mult timp în urmă se putea spune că nu există mai nimic despre Pogromul din Iași, aici, în orașul pogromului, acum lucrurile stau cu totul altfel. Monumente, plăci comemorative, piețe și, în curând, chiar un muzeu al pogromului, care va putea fi un veritabil centru de cunoaștere și formare, reprezintă locuri de prezervare și onorare a memoriei Holocaustului în lupta împotriva uitării. Este un motiv de mândrie pentru autoritățile locale și centrale, care au înțeles nevoia de a da glas memoriei victimelor inocente.

Astăzi, ura nu se mai măsoară în numărul victimelor întinse pe caldarâm sau sufocate în trenuri ale morții, în tirajul ziarelor antisemite, în numărul membrilor organizațiilor extremiste sau în voturile partidelor care își propun anihilarea democrației. Astăzi, ura este mascată în tactici populiste insidioase, prin care antisemitismul, xenofobia și intoleranța ajung să fie ignorate de către noi pentru că, nu-i așa, nu se văd atât de strident. Astăzi, ura se poate ascunde în comentarii sordide pe rețele de socializare sau pe forumurile platformelor virtuale. Să nu facem eroarea de a trece prea grăbiți, fără să mai observăm actele de discriminare și extremism și să considerăm că ele rămân doar la periferia societății. Să nu devenim, fără să ne dăm seama, martori tăcuți la relativizarea Holocaustului, la ambiguizarea scopului genocidar, la exonerarea de răspundere a autorităților române de atunci, la eroizarea criminalilor.

Extremismele sunt amplificate de manipulare și ignoranță, generate și de lipsa unei educații incluzive de calitate. De aceea, nu voi obosi să vorbesc despre „România Educată” ca despre un proiect de țară. Chiar dacă astăzi trăim într-o societate profund atașată de valorile democratice și ale statului de drept, în care respectul față de drepturile omului este fundamental, suntem încă restanți la a aplica legislația pentru a sancționa alegațiile antisemite, negarea Holocaustului, derapajele xenofobe, discursul rasist sau cel împotriva recunoașterii diversității. În fața unor asemenea pericole, pilonii unei societăți sănătoase rămân legea și educația în spiritul toleranței, solidarității și a drepturilor fundamentale.

Înțelegerea acestor fenomene este șansa noastră de a nu repeta erorile „trecutului negru”. Reiterez, așadar, cu acest prilej, angajamentul ferm al statului român pentru combaterea antisemitismului, urii și rasismului, precum și pentru descurajarea oricăror încercări de negare și falsificare a istoriei Holocaustului, prin reabilitarea celor care se fac vinovați de crime de război și genocid.

Sprijinindu-ne pe lecția istoriei, Viitorul depinde de fiecare dintre noi! Pentru ca un mâine să existe, suntem datori să apărăm și să promovăm valorile democratice, să continuăm pe drumul european al păcii și prosperității împreună, pe fundamentul pe care îl punem noi astăzi.

Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnic în inimile noastre!

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp