🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Președintele Klaus Iohannis i-a numit în funcțiile de procurori-șefi pe Gabriela Scutea la Parchetul General, Crin Bologa la Direcția Națională Anticorupție și pe Giorgiana Hosu la DIICOT.

Cine este Gabriela Scutea

Gabriela Scutea are 46 de ani și a intrat în magistratură în 1995. Aceasta a ocupat funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea (1995-1997), Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov (1997-1998), Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov (1998 -2005) și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov (2005-2006).

Din 2006 până în 2013, procuroarea din Brașov a fost adjunct al Procurorului General. Aceasta era responsabilă pentru activitatea Secției judiciare, activitatea de resurse umane și documentare. De asemenea, Scutea a fost ordonator principal de credite delegat, fiind responsabilă și pentru implementarea programelor cu finanțare externă, precum și audit.

În 2013, pe o perioadă de 4 luni, Gabriela Scutea a fost consilierul Laurei Codruța Kovesi, la vremea aceea Procuror General al României.

De la Parchetul General, Gabriela Scutea a plecat la Ministerul Justiției, unde, în 2016, a devenit secretar de stat în minister.

Cine este Crin Bologa

Bologa  a fost procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție Cluj, funcție pe care a ocupat-o la vârsta de doar 33 de ani, fiind astfel cel mai tânăr șef care conduce o structură teritorială a parchetului anticorupție.

La acest moment, procurorul Bologa (46 de ani) este adjunctul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.

Acesta a absolvit Facultatea de Drept de la Cluj-Napoca, în 1995. Între 1999 și 2005 a fost procuror criminalist la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj.

În anul 2009 procurorul a preluat şefia Secţiei Judiciar, pe care a asigurat-o până în 2013, când a devenit prim-procuror al judeţului, funcție pe care a părăsit-o în 2018, când i-a expirat cel de-al doilea mandat.

Cel mai greu caz

Crin Bologa a explicat, în 2018 pentru Adevărul, că cel mai greu caz pe care l-a instrumentat a fost o crimă petrecută în 2013, când în Valea Zalăului au fost găsite două picioare, două brațe și capul unui bărbat. La scurt timp după ce a fost identificată victima, s-a găsit și criminalul.

Bologa: Competența DNA a suferit de la momentul înființării până în ziua de astăzi multe modificări

Procurorul Crin Bologa a susținut, joi, interviul pentru funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a afirmat că DNA a avut mult de suferit de la momentul înființării până în acest moment. În opinia sa, odată cu înființarea instituției procurorului european, competențele Direcției se vor diminua și mai mult.

„Competența DNA a suferit de la momentul înființării până în ziua de astăzi multe modificări. Această structură la care am făcut referire, la nivel central și teritorial, a fost creată, și cu numărul de posturi care s-a mărit între timp, pentru o competență extinsă. DNA avea inițial competența de soluționare a cauzelor și cu înșelăciuni de peste 1 milion de euro, contrabandă, etc. De asemenea, în ultima perioadă s-a pierdut competența pentru instrumentarea cauzelor de corupție cu magistrați și prin deciziile CCR au fost dezincriminate multe fapte de abuz în serviciu.

În 2020 această competență se va reduce și mai mult pentru că odată cu intrarea în funcție a instituției procurorului european, dosarele având ca obiect prejudiciile mai mari de 10 000 de euro vor reveni acestei instituții. Desigur că instituția procuroului european poate decide să preia doar dosarele cu peste 100 000 de euro. Având în vedere statistica avută la dispoziție, foarte multe din dosarele DNA din prezent sunt infracțiuni împotriva interesului financiar al Uniunii Europene. Deci competența se va reduce și mai mult. Desigur, în perspectivă va trebui analizat dacă această structură organizatorică mai corespunde numărului de dosare și competenței, dacă va trebui redusă sau extinsă competența”, a declarat Bologa.

„Secția specială este o jignire”

Referitor la Secția Specială, Crin Bologa consideră că existența acesteia este o jignire pentru magistrați.

„Existența Secției Speciale o văd ca pe o jignire la adresa procurorilor și judecătorilor cinstiți din țara asta. S-a creat o instituție numai pentru procurori și judecători ce nu a mai fost creată niciodată în această țară, iar derapajele pot apărea și de la această Secție”, susține candidatul pentru șefia DNA.

Bologa vrea ușă prin spatele DNA pentru cei ce nu vor expunere mediatică

Procurorul Bologa consideră că trebuie găsită o soluție pentru persoanele care nu doresc o expunere mediatică și propune ca acestea să poată intra pe o cale de acces prin spatele DNA

„Am trecut acolo (în proiectul managerial – n.r.) pentru că s-au plâns foarte multe din persoanele cercetate că au fost linşate mediatic prin intrarea pe uşa principală a DNA. Persoanele arestate aduse la DNA pot intra la sediul central pe uşa din spate şi, punctual, la fiecare serviciu teritorial va trebui găsită o soluţie. (…) În foarte multe cazuri expunerea mediatică le aparţine şi inculpaţilor, ca şi avocaţilor acestora, şi atunci va trebui identificată această posibilitate la care pot apela în momentul în care vor fi citaţi şi nu vor să fie expuşi public, ştiind faptul că în faţă la DNA sunt permanent televiziunile şi ziariştii, o cale de acces prin spatele instituţiei, să fie accesul cu maşina acolo, sigur, sub controlul pazei, astfel încât să nu fie expuşi public şi să nu mai apară ca şi cum DNA ar condamna dinainte oamenii şi ar linşa mediatic înainte de a fi judecaţi şi condamnaţi”, a declarat Bologa.

Cine este Giorgiana Hosu

Giorgiana Hosu lucrează în DIICOT din anul 1998. Procurorul a fost adjunct și în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalității economico-financiare al instituției.

În urma demisiei fostei șefe a DIICOT, Alina Bica, din anul 2015, Hosu a preluat interimatul instituției. A candidat pentru șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea lui Daniel Horodniceanu.

Cazul Caracal

După ce fostul procuror-șef interimar Felix Bănilă a demisionat, Giorgiana Hosu a preluat cazul Caracal. În fața comisiei Ministerului de Justiție de săptămâna trecută, procurorul a declarat că în acest dosar instituția a avut deficiențe de comunicare și că își asumă acest lucru, însă anchetatorii au lucrat eficient.

„Acest caz a generat o foarte puternică emoție publică și pot să înțeleg că oamenii au simțit că sunt insuficient apărați. Pe de altă parte, daca au existat deficiențe în comunicarea publică, dacă nu am fost suficient de deschiși în comunicarea publică, e un lucru pe care eu trebuie să mi-l asum. Din perspectiva cealaltă, a urmăririi penale, colegii mei au fost extraordinar de eficienţi, foarte bine pregătiți, atât procurorii cât și polițiștii. Au făcut un lucru foarte bun și au finalizat dosarul astfel încât probele administrate acolo și readministrate în fața judecătorului să conducă la condamnarea definitivă”, a declarat Giorgiana Hosu în cadrul interviului pentru funcția de procuror-șef DIICOT.

În afara de cazul Caracal, printre cele mai cunoscute dosare soluționate de Giorgiana Hosu este cel în care omul de afaceri Sorin Beraru a fost anchetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societății CICO. În cele din urmă, bărbatul a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare.

Cazul CFR Mesagerie și Manhattan

Un alt dosar instrumentat de procurorul-șef adjunct al DIICOT a fost cel al omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la opt ani de închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie, dar și cel al lui Omar Hayssam, condamnat la 24 de ani de închisoare în dosarul „Manhattan”.

Declarația de avere

Potrivit declarației sale de avere, Giorgiana Hosu nu deține vreo proprietate, vreo mașină sau bijuterii. Aceasta are un gredit în valoare de 45.000 de lei, scadent la finele lui 2020 și venituri anuale de la PÎCCJ, DIICOT, în valoare de 10.844 lei, respectiv 98.854.

Soțul acesteia lucrează la Centrul pentru despăgubiri și are un venit anual de 89.622 și o pensie de la Ministerul Afacerilor Interne în valoare de 124.800 de lei pe an.

România este considerată țară de tranzit pentru droguri de mare risc

În fața comisiei de la Ministerul Justiției, Giorgiana Hosu a declarat că grupările infracționale curde și albaneze sunt interesate de depozitarea drogurilor în România și că țara noastră este un loc de tranzit pentru drogurile de mare risc care trebuie să ajungă în vestul Europei.

„Am constatat ca tendințe, pentru sfârșitul anului 2019: a  crescut numărul migranților pe ruta est-mediteraniană și Balcani și s-a intensificat activitatea grupărilor infracționale din zonă. În România acest fapt e scăzut. Am constatat că grupările curde și albaneze sunt interesate de depozitarea drogurilor în România. România este considerată țară de tranzit pentru droguri de mare risc, dar nu rută principală către vest. Drogurile sintetice, precum ecstasy, sunt aduse în România pentru consum. Capturile de la noi din ultimii doi ani relevă existența în priximitatea țării noastre a unor depozite importante de droguri.

Gruprile criminale organizate autohtone acționează în general ca extensii a unor rețele mai mari. Consumul și traficul intern este în continuă creștere și mă refer la substanțele pishoactive și la cannabis. A crescut în ultimii 3 ani producția de cannabis, dar și numărul de culturi”, a spus Giorgiana Hosu.

Salarizarea insuficientă, printre vulnerabilități

De asemenea, Hosu a mai susținut că „subdimensionarea schemei de personal a structurii de combatere a criminalității organizate din cadrul IGPR este o vulnerabilitate”.

„Cu mijloace logistice necompetitive, cu lipsă de motivare a ofițerilor, cu masivă plecare din sistem, din cauza salarizării insuficiente și a condițiilor precare de muncă”, dă ca exemplu Georgiana Hosu.

Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp