Judecătorii încep să renunțe la proteste/Ministrul Justiției discută cu reprezentanții magistraților amendamentele la Legea pensiilor speciale
Judecătorii de la Curtea de Apel București și cei de la Curtea de Apel Alba-Iulia sunt printre primii care au anunțat că renunță la formele de protest anunțate în luna iunie, din cauza modificărilor legislative la legea pensiilor din sistemul de Justiție. Legea privind pensiile speciale a fost declarată neconstituțională și urmează să intre la dezbatere, respectiv la vot, după ce Ministerul Justiției va propune amendamente.
„Judecătorii Curții de Apel Bucureşti, întruniți în Adunarea Generală, au decis, cu majoritatea celor prezenţi, începând cu data de 4 septembrie 2023, să suspende forma de protest a amânării judecării cauzelor, adoptată prin hotărârea nr. 2/20.06.2023, rezervându-şi dreptul de a relua protestul în funcţie de evoluţia procesului legislativ care vizează statutul judecătorilor”, a anunțat Curtea de Apel București. O hotărâre similară a luat și Curtea de Apel Alba-Iulia, în cursul zilei de luni, 4 septembrie.
Magistrații au cerut creșterea vârstei de pensionare în mod etapizat
Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, va discuta astăzi, 5 septembrie, cu reprezentanții magistraților, amendamentele la Legea pensiilor speciale ce ar trebui să rezolve problemele de constituționalitate a reformei. Potrivit ministrului, magistrații au acceptat creșterea vârstei de pensionare, precum și plafonarea pensiilor la nivelul salariului în plată.
„Problema a fost tranşată şi dânşii au acceptat că pensiile nu au cum să fie mai mari decât salariul în plată”, a spus Alina Gorghiu, într-un interviu acordat B1 TV
Judecătorii și procurorii au menționat, prin reprezentanții lor, că a nevoie de o creștere etapizată a vârstei de pensionare, întrucât lipsa de personal din instanțe și parchete va afecta masiv funcționarea Justiției, prin valul de pensionări, înainte ca legea să producă efecte.
Pe de altă parte, Curtea Constituțională menționează că este afectată independența Justiției, dacă se recurge la o creștere a vârstei de pensionare a magistraților, norme tranzitorii.
„Ca atare, norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituționale a independenței justiției, dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu”, argumentează CCR.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii