🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Procurorul militar Ionel Corbu a fost primul candidat pentru conducerea Parchetului General care și-a susținut interviul în fața ministrului Justiției. Surse din magistratură au declarat pentru mainnews.ro că Ionel Corbu a fost căsătorit cu actualul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu. De asemenea, aceleași surse susțin că procurorul care aspiră la șefia Parchetului ÎCCJ este văr cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. 

În momentul de față, Ionel Corbu este prim-procuror la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

Procurorul militar Ionel Corbu a instrumentat dosarul deschis după mitingul violent din 10 august 2018. La acea vreme, pocurorul spunea că există „indicii privitor la amploarea evenimentelor ce urmau să se desfășoare”.

„Modestia și buna credință, printre caracteristicile care nu trebuie să-i lipsească unui procuror”

Ionel Corbu susține că în cazul în care va fi ales pentru funcția de proguror-șef al Parchetului ÎCCJ, va “încuraja cu toată energia manifestarea de către procurori  a fermității în combaterea fenomenului infracțional” și va „susține orice inițiativă menită să aibă un impact pozitiv în ceea ce privește recâștigarea încrederii cetățeanului în justiție”.

În opinia acestuia, un procuror trebuie să dea dovadă de mai multe calități, printre care a amintit modestia și respectul față de cetățean.

“O astfel de finalitate se poate obține și prin repoziționarea axiologică care trebuie să caracterizeze magistratul procuror și anume: modestia, buna credință, solicitudinea și respectul față de cetățean și față de lege”, a afirmat Corbu.

Ce planuri are Corbu dacă va ajunge șef la Parchetul General

În cadrul interviului pe care l-a susțiunt, Ionel Corbu și-a prezentat proiectul de management pe care are de gând să-l aplice dacă va veni la șefia Parchetului General.

“Voi prezenta proiectul de management întocmit, cu mențiunea că pe parcursul celor 5 capitole ce se regăsesc în conținutul acestuia am avut în vedere particularității exercitării managementului la nivelul Ministerului Public, sintetizând aprecieri generale cu privire la exercitarea managementului judiciar cât și  particularități ale exercitării funcților managemntelui la nivelul întregului sistem.  Am procedat la o evaluare pe baza metodei SWAT asupra contextului intern și extern în vederea creșterii performanței Ministerului Public, concomitent cu evidențierea obiectivelor propuse pentru îmbunătățirea activității manageriale și a măsurilor colective sectoriale, prefigurând în viziune proprie principalele perspective operaționale ale activităților specifice”, spune Corbu.

Corbu a enumerat câteva planuri pe care le-ar avea odată ajuns la conducerea Parchetului General, printre ele numărându-se:

1. „Existența unui nivel superior de pregătire superior de pregătire profesională atât a procurorilor cât și a personalului auxiliar de specialitate.
2. Accentuarea implementării sarcinilor prioritare ale politicii penale ca urmare a existenței la nivelul Ministerului Public a unei strategii pentru consilidarea dezvotării și afirmării instituționale
3. Monitorizara principalilor indicatori de eficienta si calitate prin concentrarea eforturilor pe de-o parte spre identificarea, instrumentarea și soluționarea cauzelor compelxe, iar pe de altă partă, spre reducerea numărului de dosare vechi și identificarea și înlăturarea cauzelor ce au condus la nerezolvarea acestora într-un termen rezonabil.
4. Promovarea imaginii institușionale a Ministerului Public pentru asigurarea transparenței și accesul cetățeanului la informațiile de interes public.
5. Realizarea unor progrese în domeniile specifice de activitate, cu referire la investigațiile efective în cauzele având ca obiect infracțiuni de spălare a banilor, evaziune fiscală, corupție, a infracțiunilor silvice, a infracțiunilor de violență, a protecției minorilor și victimelor infracțiunilor, precum și a victimelor traficului de persoane”.

Corbu critică sistemul: “Disfuncții în ceea ce privește responsabilizarea procurorilor și soluționarea cu celeritate a dosarelor”

Ionel Corbu a identificat șI câteva disfuncții ale sistemului, printer care: “1. Fluctuația personalului și necorelarea schemei de personal cu volumul de activitate. 2. Anumite vulnerabilități în ceea ce privește gradul de operativitate în soluționarea dosarelor și a lucrărilor. 3. Unele disfuncții în ceea ce privește responsabilizarea procurorilor și soluționarea cu celeritate a dosarelor, recuperarea prejudiciilor, la menținerea disciplinei și asigurarea unui climat favorabil de lucru. 4.Anumite inerții manifestate de anumiți procurori și dificultatea de a se adapta cerințelor unui sistem judiciar modern de nivel european. 5. Existența unei jurisprudențe neunitare la nivelul parchetelor și instanțelor de judecată”.

Procurorul militar mai crede că ar trebui corectate deficiențele în asigurarea unei infrastructuri judiciare care să permită realizarea în condiții de performanță a anumitor atribuții ale MP, datorate alocării unor resurse bugetare insuficiente și unele disfuncții în ceea ce privește resepectarea principiului continuității și a celui repartizării echilibrate a dosarelor și anchetelor.

Ionel Corbu propune utilizarea unui software pentru tehnoredactarea dosarelor

“Inițierea demersurilor pentru achiziționarea licenței pentru utilizarea unui software care să permită tehnoredactarea lucrărilor prin dictare a actelor și lucrărilor necesare soluționării cu operativitate a cauzelor aflate în lucru. Un astfel de demers ar fi extrem de util și oportun în condițiile deficitului de personal de specialitate, cât și pentru reducerea timpilor activității de tehnoredactare clasică.”

Procurorul Corbu mai atrage atenția asupra mai multe riscuri pe care instituția și-o asumă, printre care și atitudinea mass-media care „pune accentul de disfuncționalitățile și sincopele” din sistem

„În sfera principalelor riscuri se pot enumera:

1. Cadru legislativ instabil, generat de anumite reglementări din codurile în vigoare.
2. Instabilitate și imprevizibilitate generate de lipsa de coerență a anumitor prevederi, precum și de recnta practică a CCR în raport cu acestea.
3. Perspectiva creșterii complexității și a diversității a fenomenului infracțional.
4. Lipsa unei protecții reale și eficiente privind persoana magistratului
5. Atitudinea unei părți a mass-media cu privire la sistemul judiciar în ansamblul său, atitudine care pune accentul de disfuncționalități și sincope, cu ignorarea reușitelor și progreselor și care servește intereselor”, a mai spus procurorul militar.

Corbu: Voi transforma procurorul într-un adevărat manager al fazei de urmărire penală

Ionel Corbu a spus că în ceea ce privește operativitatea și soluționarea dosarelor are în vedere un plan de măsuri mai amplu care include și transformarea procurorului într-un adevărat manager al fazei de urmărire penală.

„Pentru asta voi avea în vedere următoarele măsuri: 1. Transformarea procurorului într-un adevărat manager al fazei de urmărire penală, act să identifice și să dispună toate măsurile care să conducă la soluționarea legală, temeinică și cu celeritate a dosarelor în termen cât mai scurt. Amplificarea gradului de specializare a procurorului, astfel încât în cauzele penale cu impact mare să fie repartizați cei mai bine pregătiți procurori pe domeniul respectiv”, a afirmat Corbu.

Procuorul a mai spus că își va concentra atenția asupra  „cauzelor complexe și soluționarea prioritară a cauzelor mai vechi de doi ani, cu atenție sporită pe dosarele istorice, de puternic impact”.

De asemenea, acesta a mai adăugat că ar mai vrea „planificarea și efectuarea cel puțin semestrial a unor controale la unitățile de parchet din subordine cu scopul eficientizării activității, identificării vulnerabilităților și asigurării respectării drepturilor procesuale ale părților. (…)

Avere

Conform ultimei sale declarații de avere, din 2017, Ionel Corbu are pe numele său un teren de 3 000 mp în Ilfov, un apartament în București de 67 de mp pe care îl împarte cu soția sa, Mariana Corbu, angajată la ANAF, și două mașini, respectiv un Renault Fluence din 2011 și un VW Touareg din 2005.

La capitolul datorii, Corbu are un credit la Țiriac Bank, scadent în 2038,  în valoare de 78 000 de euro. Din funcția de procuror militar, Corbu a câștigat, în tot anul 2016, suma de 181 691 lei.

sursa foto: psnews.ro

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp