Investitorii americani se plâng de corupția guvernamentală și din mediul de afaceri din România

Investitorii americani au exprimat îngrijorări legate de corupția atât în administrația publică, cât și în mediul de afaceri din România, indicând în mod special serviciul vamal, funcționarii locali și autoritățile financiare, potrivit raportului Romania Investment Climate Statement, publicat în septembrie de Departamentul de Stat al SUA.

Documentul reprezintă unul dintre rarele rapoarte critice la adresa justiției românești după ridicarea Mecanismului de Verificare și Cooperare (MCV), subliniind problemele persistente ale corupției la nivel înalt și deficiențele sistemice din justiție. În timp ce România a făcut pași importanți în combaterea fenomenului, raportul avertizează că acesta rămâne „o provocare majoră”, cu progrese lente și vizibil afectate de modificările legislative recente care au slăbit lupta anticorupție, precum și de prescripția a aproape 10.000 de dosare penale.

Analiza Departamentului de Stat arată că practicile corupte „rămân răspândite” în anumite sectoare și citează avertismentele OCDE cu privire la ritmul lent de implementare a mecanismelor de descurajare a corupției. În plus, modificările anterioare ale legilor justiției și presiunile exercitate asupra DNA au redus eficiența acțiunilor anticorupție.

Un aspect grav evidențiat este blocajul juridic cauzat de prescripția răspunderii penale: între 2022 și 2025, 9.635 de dosare penale au fost închise. România continuă, de asemenea, să înregistreze pierderi la CEDO din cauza duratei excesive a proceselor. Percepția investitorilor se reflectă și în sondaje: potrivit Eurobarometrului 2024, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția ca fiind larg răspândită, mult peste media UE de 64%.

Chiar dacă instituții precum ANI, ANAP sau ANABI există pentru a preveni și combate corupția, raportul subliniază că România nu a reușit să implementeze un regim eficient de confiscare a bunurilor dobândite ilicit. Reducerea normelor de guvernanță corporativă pentru companiile de stat a crescut, de asemenea, vulnerabilitățile sistemului.

Redăm integral secțiunea relevantă din raport:

”Secțiunea 8. Corupția România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă. În Indicele de Percepție a Corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, situându-se sub media UE de 62. Din 2022, când CE a constatat că România a înregistrat progrese suficiente în eforturile sale de combatere a corupției la nivel înalt pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), CE a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept, care se aplică tuturor statelor membre.

Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresele în dezvoltarea mecanismelor de descurajare a corupției sunt lente. Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției.

Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de prescripția răspunderii penale. Între 2022 și 2025, 9 635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției termenului de prescripție a răspunderii penale.

Strategia națională anticorupție a României (2021-2025), aprobată în decembrie 2021, este condusă de Ministerul Justiției. Documentul reprezintă un angajament politic de a sprijini toate instituțiile relevante care luptă împotriva corupției și a constituit o etapă importantă a NRRP. Strategia se concentrează pe recuperarea activelor și consolidarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Confiscate (ANABI), precum și pe o atenție sporită acordată infracțiunilor de mediu.

Agenția Națională de Integritate (ANI) din România este responsabilă de verificarea respectării protocoalelor de integritate de către funcționarii publici. Sistemul informatic PREVENT, o inițiativă condusă de ANI, identifică conflictele de interese în achizițiile publice înainte de atribuirea contractelor.

În 2024, sistemul PREVENT a analizat 19 592 de proceduri de achiziții publice. În acea perioadă, ANI a emis 19 avertismente de integritate pentru potențiale conflicte de interese identificate de sistemul PREVENT, reprezentând 86 de milioane de dolari (396 de milioane de lei).

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) are atribuții generale de supraveghere a achizițiilor și poate elabora proiecte de lege, dar deciziile privind achizițiile rămân în sarcina entităților contractante. Entitățile statului, precum și beneficiarii publici și privați ai fondurilor UE sunt obligați prin lege să respecte legislația privind achizițiile publice și să utilizeze sistemul de achiziții electronice. Achizițiile sectoriale, inclusiv cele ale companiilor private din domeniul energiei și transporturilor, trebuie să respecte legile privind achizițiile publice și să se desfășoare prin intermediul site-ului web de achiziții electronice. Legislația națională interzice mita și alte acte de corupție, atât pe plan intern, cât și pentru companiile române care desfășoară activități în străinătate.

Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe hârtie și ineficient, deși digitalizarea a progresat oarecum în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor.

România a avut 137 de cauze depuse la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cauze în fața CEDO. Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) are mandatul de a asigura colectarea tuturor impozitelor și de a preveni fraudele fiscale și vamale.

Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare. În timp ce societățile pe acțiuni private utilizează controale interne, programe de etică și conformitate pentru a detecta și preveni mita, din 2017 guvernul a redus normele de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și a recurs în repetate rânduri la distribuirea profiturilor și rezervelor pentru a consolida bugetul.

În 2023, România a înființat o agenție de monitorizare a performanței întreprinderilor de stat (AMEPIP) pentru a aplica măsurile actualizate de guvernanță corporativă. Investitorii americani s-au plâns atât de corupția guvernamentală, cât și de cea din mediul de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Potrivit Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% dintre oamenii de afaceri români consideră că fenomenul este generalizat în țara lor, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii.

Eurobarometrul a raportat, de asemenea, că cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale sunt:

• legislația și politicile în continuă schimbare (93%)
• ratele de impozitare (85%)
• complexitatea procedurilor administrative (82%)
• corupția (71%).
• România este membră a Centrului de aplicare a legii din Europa de Sud-Est (SELEC).

ONG-urile beneficiază de aceleași protecții legale ca orice altă organizație, dar ONG-urile implicate în investigarea corupției nu beneficiază de protecții suplimentare. Statele Unite salută participarea entităților din sectorul privat și public la programele și cursurile de formare în domeniul combaterii corupției. România este parte la Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) și la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei.”

foto: Inquam Photos / Alberto Groşescu