Sunday, October 2, 2022
Jurnalism corect


INTERVIU Cât de pregătită e Armata României în caz de război sau de incident nuclear. Răspunsurile ministrului Apărării

By Matthew Garvey , in Interviuri Politic Stirile zilei , at 20 septembrie 2022 Etichete: , , , ,

Războiul declanșat de Vladimir Putin în țara vecină pune presiune pe Armata Română să cumpere echipamente și capabilități moderne, în special drone, a căror achiziție reprezintă o prioritate pentru Ministerul Apărării (MApN), a declarat Vasile Dîncu, în cadrul unui interviu acordat Main News. Ministrul Apărării a subliniat că Armata Română are suficient personal care să asigure nevoile structurii de forțe în caz de conflict armat, deși interesul românilor față de meseria de soldat profesionist este în scădere.

În contextul amenințărilor venite dinspre Centrala Nucleară de la Zaporojie, oficialul a explicat măsurile adoptate la nivelul MApN pentru a face față unei urgențe nucleare. Ministrul s-a referit și la zvonurile legate de o posibilă remaniere, pe care le-a catalogat drept parte a unui război hibrid.

Pe măsură ce situaţia în Ucraina se deteriorează ca urmare a invaziei Federaţiei Ruse, statele din regiune se confruntă cu provocări sporite, fiind necesare noi abordări ce implică utilizarea cu maximă eficienţă a tehnologiilor moderne şi exploatarea oportunităţilor economice pentru a putea răspunde în mod adecvat acestor ameninţări militare”, a declarat Vasile Dîncu, în cadrul interviului acordat Main News.

Astfel, nivelul actual al înzestrării Armatei României impune „adoptarea unor măsuri de adaptare dinamice, coerent aplicate, care să asigure echipamente și tehnică militare (…) și să permită îndeplinirea integrală și eficientă a misiunilor și obligațiilor ce-i revin”, a indicat ministrul Apărării.

Redăm interviul acordat de ministrul Apărării publicației Main News

 

Prioritățile de înzestrare ale Armatei Române

 

Main News: Ținând cont de actuala situație de securitate din jurul României, care sunt prioritățile de înzestrare ale Armatei Române? Au fost identificate alte nevoi comparativ cu situația de dinainte de invazia rusă în Ucraina? Care sunt acestea? Cum sunt gestionate?

Vasile Dîncu: „Pe măsură ce situaţia în Ucraina se deteriorează ca urmare a invaziei Federaţiei Ruse, statele din regiune se confruntă cu provocări sporite, fiind necesare noi abordări ce implică utilizarea cu maximă eficienţă a tehnologiilor moderne şi exploatarea oportunităţilor economice pentru a putea răspunde în mod adecvat acestor ameninţări militare. Având în vedere importanţa strategică a flancului estic (de la Marea Baltică la Marea Neagră) pentru securitatea Alianţei, România rămâne angajată în cadrul procesului de dezvoltare a capabilităţilor pentru apărare necesare îndeplinirii întregului spectru de misiuni.

Contextul geostrategic actual a subliniat necesitatea unei reprioritizări a înzestrării cu capabilități și echipamente moderne, în măsură să susțină nevoia operațională de adaptare a forțelor armate la cerințele războiului modern, în ipoteza alocării a 2,5% din PIB pentru apărare începând cu anul 2023.

Nivelul actual al înzestrării Armatei României impune adoptarea unor măsuri de adaptare dinamice, coerent aplicate, care să asigure echipamente și tehnică militare destinate înzestrării categoriilor de forțe și să permită îndeplinirea integrală și eficientă a misiunilor şi obligațiilor ce-i revin, în plan național şi internațional.

Astfel, pentru asigurarea capabilităților militare necesare îndeplinirii misiunilor specifice, la nivelul MApN au fost adoptate o serie de măsuri atât pentru urgentarea derulării programelor de înzestrare pentru care avem deja cu contracte semnate, pentru reprioritizarea și redimensionarea unora dintre ele, precum și fundamentarea și inițierea de programe de înzestrare noi”

Main News: În luna martie, Ministerul Apărării și-a anunțat intenția de a achiziționa „un sistem portabil de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot, ce acționează prin perturbarea semnalelor GPS/GNSS sau Wifi ale dronelor ostile”. În ce stadiu se află procesul de achiziție?

Vasile Dîncu: „În luna martie a.c., MApN a lansat o consultare de piață privind sistemele portabile de combatere a vehiculelor aeriene fără pilot, ce acționează prin perturbarea semnalelor GPS/GNSS sau Wi-fi ale dronelor ostile, informații tehnice și prețurile practicate de producător, în vederea stabilirii valorii estimate și a termenelor de livrare.

Astfel, la sfârșitul lunii august a fost lansată o licitație restrânsă privind achiziția a 160 de sisteme portabile de combatere a UAS/Small UAS, cu livrări în maxim de 36 de luni, în valoare de peste 24,8 mil. lei fără TVA, pentru Forțele Terestre, existând posibilitatea de a fi făcute și alte achiziții de acest gen.

Destinația Sistemului portabil de combatere a sistemelor de aeronave fără pilot la bord de tipul UAS (Unmanned Aerial Systems) și Small-UAS de producție civilă este de a proteja obiectivele militare”

Main News: În legătură cu achiziția de drone pentru Armata Română, licitația a fost anulată în urmă cu puțin timp. Va mai fi reluată? Constituie achiziția de drone o prioritate pentru MApN, având în vedere impactul pe care astfel de echipamente le au în timpul războiului din Ucraina?

Vasile Dîncu: „Procedura de achiziție aferentă programului de înzestrare „Sistem UAS tactic operativ clasa II (UAS TO)” a fost reluată. Astfel, la 16.08.2022, pe site-ul C.N. Romtehnica S.A. a fost postat anunțul de participare cu nr. R-4229 /16.08.2022. Achiziția de drone constituie o prioritate pentru MApN”

Main News: La finalul lunii aprilie, spuneați că asocierea dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța a cerut o nouă amânare a licitației pentru achiziția de corvete și dădeați ca termen „2-3 luni maximum” pentru o nouă ofertă. Care este stadiul licitației? Va fi reziliat contractul? Dacă da, de ce?

Vasile Dîncu: „Procedura specifică de atribuire a acordului-cadru de furnizare a produsului „Corvetă multifuncțională” este în derulare și îmi exprim speranța că va fi semnat contractul, având în vedere faptul că Forțele Navale au mare nevoie de tehnică nouă”

 

Cât de pregătită e România în cazul unui conflict armat sau al unui incident nuclear

 

Main News: În ce proporție sunt acoperite stocurile de echipamente și muniție ale Armatei Române, în caz de război?

Vasile Dîncu: „În general, Armata României are asigurate, la un nivel satisfăcător, stocurile de echipament și muniție. La unele categorii se înregistrează niveluri de asigurare de peste 100%, dar există și anumite tipuri de materiale la care avem deficite.
Prioritățile noastre sunt asigurarea stocurilor necesare pentru echipamentele noi care intră în dotarea Armatei României și dezvoltarea și modernizarea unor capabilități industriale naționale în domeniu”

Main News: De câți rezerviști voluntari și militari cu contract dispune Armata Română? Prezintă interes Armata în rândul populației, având în vedere procesul de recrutare din anul 2022?

Vasile Dîncu: „La această dată, în evidența Ministerului Apărării Naționale există un număr de aproximativ 1100 de rezerviști voluntari aflați sub contract, urmând ca alți aproximativ 450 să semneze contracte până la sfârșitul anului 2022.

De asemenea, există aproximativ 31.000 de soldați și gradați profesioniști aflați sub contact.

Prin adoptarea Legii nr. 115/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, s-a realizat o creștere a atractivității serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, concretizată printr-o creștere semnificativă a numărului de candidați înscriși în procesul de recrutare și selecție pentru această categorie.

Pe de altă parte, pentru categoria soldați și gradați profesioniști, interesul potențialilor candidați înregistrează un trend descendent.

În ceea ce privește resursele umane de care dispune Armata României, apreciez că acestea asigură nevoile structurii de forțe în caz de conflict armat”

Main News: Din punct de vedere al capacităților CBRN, ce echipamente există în dotarea forțelor din subordinea MApN? Este Armata României pregătită să facă față unei amenințări nucleare, ținând cont de temerile legate de centrala nucleară de la Zaporojie?

Vasile Dîncu: „Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) este autoritatea naţională competentă în domeniul activităţilor nucleare, în colaborare cu celelalte instituţii cu responsabilităţi privind reglementarea, autorizarea şi controlul în domeniul securităţii şi siguranţei nucleare.

Obiectivul apărării CBRN constă în asigurarea sprijinului şi protecţiei forţelor faţă de impactul determinat de întrebuinţarea armelor de distrugere în masa şi de evenimentele provocate de emisiile de substanţe toxice industriale/Toxic Industrial Materials, prin anticiparea şi confirmarea folosirii acestora, planificarea realistă a acţiunilor specifice, precum şi prin pregătirea şi înzestrarea adecvată a structurilor de specialitate.

Structura de forţe a Armatei României trebuie să asigure, la pace, în situaţiile de agresiune armată, instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război, monitorizarea permanentă a spaţiului aerian, terestru şi naval în vederea avertizării/alertării forţelor, evitarea surprinderii, decontaminarea radioactivă, biologică şi chimică şi adoptarea măsurilor de protecţie, individuală şi colectivă împotriva contaminării radioactive, biologice şi chimice/RBC şi de intervenţie pentru limitarea efectelor distructive ale armelor de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare şi a emisiilor, altele decât atacul, în zona de responsabilitate stabilită.

În acest sens, capabilităţile de apărare CBRN ale Armatei Românie sunt corelate cu riscurile potenţiale şi cu cerinţa ca forţele să fie capabile să supravieţuiască şi să desfăşoare operaţii în medii CBRN. Pentru executarea misiunilor specifice din domeniul apărare CBRN, structurile Ministerului Apărării Naționale sunt înzestrate cu echipamente de detecție și avertizare CBRN, de protecție individuală și de decontaminare.

De asemenea, Statul Major al Apărării derulează acţiuni specifice necesare adaptării capabilităţilor de apărare CBRN pentru a putea contracara riscurile şi ameninţările actuale, prin achiziția unor noi echipamente de apărare CBRN.

Potrivit prevederilor HG 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, Ministerul Apărării Naționale sprijină, la solicitare, structurile specializate de intervenție în situații de urgență pentru gestionarea a 20 de tipuri de risc, inclusiv pentru risc radiologic.

În contextul actual de securitate, având în vedere posibilele riscuri de natură radiologică care ar putea fi generate de conflictul din Ucraina, la nivelul MApN au fost implementate și sunt în puse în aplicare măsuri pentru prevenirea, realizarea protecției şi a managementului consecințelor în cazul producerii unei urgențe nucleare sau radiologice, după cum urmează:

– evaluarea permanentă a potențialelor riscuri și amenințări de natură radiologică sau nucleară la adresa securității naționale, interne și din proximitatea României;
– monitorizarea surselor potențiale de risc radiologic sau nuclear, colectarea și analiza datelor cu semnificație CBRN;
– revederea planurilor și procedurilor operaționale de protecție a forței, prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, de evacuare a personalului militar şi civil şi a bunurilor materiale pentru obiectivele proprii;
– intensificarea schimbului de date și informații cu sisteme similare cu atribuții în domeniu, la nivel național și internațional, în conformitate cu protocoalele/planurile de cooperare, acordurile și înțelegerile în vigoare;
– verificarea mijloacelor de protecție individuală CBRN și intensificarea antrenării personalului în portul acestora.
Așa cum spuneam, apărarea împotriva armelor de nimicire în masă, precum și asigurarea măsurilor în cazul unui accident/incident nuclear se realizează în mod integrat cu alte structuri specializate ale statului român cu atribuții în domeniu, în primul rând cu Departamentul pentru situații de urgență.

Totodată, există planuri și măsuri atât la nivelul NATO, cât și la cel al Uniunii Europene de acțiune în cazul unei amenințări nucleare, în special de natura unui accident/incident de această natură.

Concluzionând, apreciez că forţele din cadrul MApN sunt în măsură să îndeplinească misiunile şi să asigure intervenţia în timp oportun, în caz de urgență radiologică”

Main News: Care este situația trupelor străine prezente în România? Unde au fost dislocate și care este numărul militarilor străini pe teritoriul țării noastre?

Vasile Dîncu: „Deciziile importante luate la recentul Summit de la Madrid au adus regiunea Mării Negre în centrul atenției planificatorilor strategici ai Alianței și, drept urmare, prin elaborarea noului Concept strategic au fost create premisele unei construcții de securitate durabile și robuste care să asigure îndeplinirea celor trei sarcini principale ale NATO: descurajarea și apărarea, prevenirea și gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare.

Cu cei peste 5.500 de militari aliați din SUA, Franța, Belgia, Portugalia, Polonia, Marea Britanie, Olanda sau Canada dislocați în prezent pe teritoriul național, în poligoanele de instrucție din Cincu, Babadag sau Smârdan sau în bazele militare din Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Borcea, Craiova sau Caracal, care se instruiesc împreună cu militarii români sau execută misiuni asumate la nivelul Alianței, România este mai bine protejată și apărată, atât terestru, cât și aerian sau naval.

Trupele străine prezente în România aparțin statelor aliate și partenere, acestea desfășurând activități de instruire în comun în cadrul unor exerciții sau încadrând diferite poziții în structurile NATO constituite pe teritoriul național (ex. Divizia Multinațională de Sud-Est).

Ce pot să vă spun este că numărul militarilor străini în România este în dinamică, iar Grupul de luptă NATO dislocat la Cincu și condus de Franța are un rol major în consolidarea posturii aliate de apărare și descurajare pe flancul estic și reprezintă o contribuție importantă a Aliaților la asigurarea uni nivel superior de securitate şi stabilitate la Marea Neagră”

 

„Războiul de uzură” din Ucraina și riscurile pentru România

 

Main News: Jens Stoltenberg, șeful NATO, a avertizat în cadrul Platformei Crimeea că războiul de la granița României va fi „un conflict de uzură” și că se așteaptă la „o iarnă grea”. Ce ar presupune pentru România acest „război de uzură” la graniță și care sunt riscurile pentru securitatea țării noastre?

Vasile Dîncu: „La mai mult de şase luni de la declanșarea războiului din Ucraina, perspectivele soluționării acestuia, respectiv reluarea negocierilor dintre părți, par tot mai îndepărtate. În acest moment putem afirma că războiul din Ucraina a devenit un război de uzură.
Având în vedere faptul că războiul din Ucraina a declanșat o serie de crize la nivel mondial – criză umanitară prin numărul mare de refugiați care părăsesc Ucraina, dintre care o parte rămân pe teritoriul României și o parte tranzitează țara noastră, criză alimentară prin blocarea exportului de cereale din Ucraina, criză energetică pe fondul renunțării statelor membre ale UE la importul de gaze din Rusia și sancțiunilor impuse Rusiei de statele Occidentale, ne confruntăm cu o mare presiune asupra guvernelor europene din perspectiva capacității acestora de a asigura securitatea și bunăstarea propriilor cetățeni.

Acordul dintre Rusia și Ucraina pentru deblocarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră, susținut de ONU, reprezintă un reper major în eforturile internaționale de evitare a unei crize alimentare globale, catastrofale.

România are cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina dintre toate statele membre ale UE și NATO. Relevanța geopolitică a României a crescut având în vedere poziția sa geostrategică la Marea Neagră și rolul său major în facilitarea sprijinului acordat de Occident Ucrainei, precum și a exportului de cereale din țara vecină.

La Summit-ul NATO de la Madrid, din 29 iunie 2022, aliații au adoptat decizii semnificative în ceea ce priveşte securitatea României. În contextul evoluţiilor dramatice de securitate din Ucraina, aliații au decis consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare pe flancul estic al NATO prin asigurarea unei prezenţe terestre substanţiale şi persistente, întărirea apărării aeriene şi antirachetă, prepoziţionarea de echipamente militare şi îmbunătăţirea infrastructurii pentru asigurarea întăririlor.
Astfel, atât nordul, cât şi sudul Flancului estic vor avea o structură similară, bazată pe prezenţa forțelor SUA şi a Grupurilor de Luptă aliate, ceea ce asigură coerenţa posturii aliate pe întregul Flanc estic. Grupurile de luptă aliate vor fi prepoziţionate în partea estică a Alianţei unde se vor antrena și vor opera împreună cu forţele locale.

O decizie majoră a Summit-ului este, de asemenea, transformarea Forței de răspuns a NATO/ NATO Response Force, într-un nou model de forțe NATO/ a new NATO Force Model și creșterea efectivului acestora.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aceste forţe vor fi asigurate și finanțate de statele membre, vor avea baza în ţările de origine, dar vor fi predesemnate pentru anumite ţări şi teritorii și vor fi responsabile pentru protejarea teritoriilor respective.

Tot la Summit-ul NATO de la Madrid, secretarul general al Alianței a reconfirmat faptul că NATO va acorda ajutor Ucrainei, atât timp cât va fi necesar.

Începând cu 24 februarie, România a acordat partenerului și vecinului ei, Ucraina, ajutor pe mai multe paliere, incluzând ajutor umanitar, politic, diplomatic și economic.

În acest context, aș dori să amintesc sprijinul pentru cei aproape două milioane de refugiați care au trecut granițele noastre de la începutul războiului și hub-ul logistic umanitar înființat încă de la începutul lunii martie a.c., la Suceava.

Este sigur că nu ne așteaptă o perioadă ușoară, în pragul unei ierni extrem de complicate din punct de vedere energetic și cu un război la graniță. Este o adevărată provocare, însă am actualizat și adaptat planurile și măsurile specifice în concordanță cu documentele stabilite la nivelul Alianței Nord-Atlantice pentru prevenirea manifestării riscurilor de securitate, precum și pentru creșterea capacității de reacție a forțelor aliate”

Main News: Dețineți date referitoare la românii care luptă în Ucraina în cadrul Legiunii Străine? Dacă da, care este numărul lor?

Vasile Dîncu: „Nu deținem astfel de date la Ministerul Apărării Naționale”

 

„În sistemul de pensii al militarilor există inegalități”

 

Main News: La nivelul Planului Național de Redresare și Reziliență există obligativitatea reformării sistemului public de pensii. Cum va fi aplicată reforma în ceea ce privește militarii?

Vasile Dîncu: „Așa cum am spus în nenumărate rânduri, pensiile militare de stat nu sunt pensii speciale, iar românii vor înţelege în foarte scurt timp că militarii, atât cei activi, cât și cei în rezervă sau retragere merită întregul nostru respect, nu doar declarativ, ci și prin asigurarea unor salarii şi locuri de muncă decente și prin garantarea unui sistem de pensii militare care să reflecte restricțiile care le sunt impuse pe timpul carierei militare.

Vorbind despre pensiile militare, suntem absolut de acord cu principiul egalității de tratament pentru toți pensionarii româniei, dar acest principiu nu se poate traduce printr-o uniformizare mecanică. Principiul contributivității nu poate fi absolutizat. Militarii plătesc aceleași contribuții și taxe la fel ca toți salariații din România. Ce diferă fundamental ține de sistemul de restricții și privațiuni, impuse prin statutul lor, care este o lege organică. Militarilor le este limitate drastic, pe timpul carierei, dreptul de a desfășura și alte activități economice, care le-ar putea aduce venituri suplimentare și le sunt interzise sau restrânse o serie întreagă de drepturi și libertăți fundamentale.

De asemenea, ei constituie singura categorie profesională din această țară cu obligații de serviciu și după trecerea în rezervă. Pensiile militare vin la finalul unei cariere previzibile și asumate. Un tânăr care alege cariera militară de la 14 ani, când intră în liceul militar, până la pensie, ştie că nu are voie să facă o serie de lucruri, nu are voie să facă afaceri, nu poate avansa în carieră decât în ritmul impus de regulile sistemului militar. De aceea, un tânăr cu potențial profesional ridicat nu poate accesa funcții mai înalte în ierarhie, deci plătite mai bine, decât după parcurgerea obligatorie a unor etape și certificarea competențelor prin examene și proceduri de selecție riguroase, în timp ce restul populației civile nu are nicio interdicție de acest gen. Ignorarea acestor realități ar fi, în opinia mea, o încălcare a însuși principiului egalității în fața legii și o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru celelalte categorii profesionale, care nu sunt supuse acelorași exigențe, restricții sau riscuri pe timpul carierei active.

Este adevărat, însă, că în sistemul sistemul de pensii al militarilor există inegalități, generate de faptul că formulele de calcul au fost schimbate de-alungul timpului. Acest lucru a rezultat în situații paradoxale, în care pensionari militari cu funcții echivalente, dar trecuți în rezervă în perioade diferite au pensii inegale, ceea ce nu este echitabil. La toate aceste probleme încercăm să găsim, cu rapiditate, soluții împreună cu reprezentanții pensionarilor militari, cu care suntem în permanentă în legătură. Avem un proiect în Parlament, încă din anul 2021, căruia ar trebui să i se dea drumul mai repede, care ar urma să corecteze acest lucru”

Main News: Legea statutului militarilor a fost prezentată într-o ședință de Guvern la începutul lunii august și amânată până la prezentarea pachetului de Legi ale Securității Naționale. Proiectul va fi adoptat în procedură de urgență?

Vasile Dîncu: „Ministerul Apărării Naționale a inițiat un proiect al Legii privind statutul cadrelor militare, care urmărește actualizarea cadrului normativ ce se aplică în prezent în exercitarea profesiei militare printr-o structurare mai clară, menită să faciliteze atât interpretarea şi aplicarea unitară a acestuia, cât și crearea premiselor pentru reconfigurarea şi aplicarea ulterioară a unui sistem integrat și eficient de management al resurselor umane, centrat pe competenţă și performanță, în măsură să răspundă exigențelor îndeplinirii obiectivelor.

Totodată, statutul vizează armonizarea de principiu cu dreptul comun în materia raporturilor de muncă și evidențierea diferențelor specifice, cu respectarea prevederilor Constituţiei, precum și realizarea unui echilibru onest între îndatoririle, obligațiile și, mai ales, interzicerea şi restrângerea exercitării pentru cadrele militare a unor drepturi şi libertăți, precum și recunoașterea calității de militar în plan social, având în vedere că, în temeiul art. 118 din Constituția României și al Deciziilor Curții Constituționale a României nr. 20/2000 și 900/2020, prevederile statutului și ale actelor normative subsecvente legislației în domeniul apărării intră în sfera protecției constituționale.Sub aceste auspicii, la elaborarea proiectului de lege s-a urmărit consolidarea importanței gradului militar, ca element definitoriu al statutului de cadru militar şi al poziției în ierarhia militară”

 

„MApN a participat la nivel de experți” în elaborarea Legilor Securității Naționale

 

Main News: Au fost finalizate drafturile Legilor Securității Naționale, având în vedere că premierul Nicolae Ciucă a cerut prezentarea acestora în Guvern până la finalul lunii august? În ce măsură a contribuit Ministerul Apărării la elaborarea proiectelor? Care sunt principalele modificări față de Legile aflate în vigoare?

Vasile Dîncu: „Proiectele privind apărarea și securitatea națională au fost promovate conform cadrului legislative existent, iar MApN a participat la nivel de experți în cadrul grupurilor de lucru interinstituționale.

Prin soluțiile prefigurate în proiectul Legii apărării naționale a României se definește în mod cuprinzător apărarea națională şi se introduce definirea noilor ameninţări. Au fost introduse noi abordări ale relațiilor specifice domeniului apărării, la nivel conceptual și instituțional. Proiectul de lege redefinește misiunile Armatei României în conformitate cu Constituţia României şi le actualizează pornind de la noile ameninţări şi planuri de întrebuinţare a forţelor armate.

Proiectul Legii privind securitatea și apărarea cibernetică este un concept legislativ nou, care reglementează cadrul juridic și instituțional referitor la organizarea și desfășurarea activităților din domeniile securitate cibernetică și apărare cibernetică, mecanismele de cooperare și responsabilitățile instituțiilor cu atribuții în domeniile menționate. Având în vedere contextul în care la nivelul Alianței Nord-Atlantice s-a luat decizia de declarare a spațiului cibernetic drept mediu operaţional de ducere a operaţiilor militare, prin prezentul proiect de act normativ sunt create mecanismele pentru ca Ministerul Apărării Naţionale şi celelalte autorități publice din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale să poată realiza acțiuni și să poată implementa politici şi standarde în domeniul apărării cibernetice.

La nivel naţional se va institui un cadru normativ care va permite crearea instrumentelor instituționale și a mecanismelor de acțiune integrată și cooperare interinstituțională în domeniile securitate şi apărare cibernetică. Se asigură, astfel, o coerență crescută în ceea ce privește răspunsul la incidente sau atacuri cibernetice, precum și responsabilități clare și predictibilitate în ceea ce privește tipul de acțiuni desfășurate de fiecare instituție cu atribuții în domeniu.

Actul normative va facilita, din perspectivă legislativă, un proces coerent, adecvat și oportun de trecere de la starea de pace la cea de criză de securitate și conflict și va fi un proces aliniat la cele ale organizațiilor similare din care România face parte și care au valențe de securitate, în speță NATO și UE”

 

Informațiile legate de remaniere, „parte a războiului hibrid”

 

Main News: În final, în ultima vreme au apărut zvonuri legate de o posibilă remaniere, numele dumneavoastră fiind vehiculat printre cele vizate. Ați avut discuții în acest sens cu președintele partidului, cu premierul sau cu Președintele României privind activitatea dumneavoastră în calitate de ministru al Apărării? Ați primit asigurări că veți rămâne în funcție?

„Așa cum am precizat la vremea respectivă, știrile acestea care apar fără sursă identificabilă și care se tot repetă, atunci când este vorba de ministrul apărării și în timpul acestui război hibrid, au o anumită direcție, au o anumită semnificație. Pot fi înțelese. Pentru că încerci să dai o senzație de nesiguranță, încerci să dai senzația că politica este greșită sau că cineva a greșit în sistemul de apărare, ori că acesta nu funcționează.

Eu nu am nicio problemă, de principiu, cu acest lucru. Nimeni nu este bătut în cuie, nimeni nu a dat un concurs pentru funcția de ministru. În momentul în care îți spune partidul care te-a propus, sau preşedintele partidului, sau premierul, preşedintele României, în cazul nostru, celor de la apărare, că trebuie să lași locul altuia, asta este un lucru normal. Deocamdată, acesta este un fake news care a funcționat destul de bine la începutul lunii trecute și nu am avut nicio discuție cu nimeni în acest sens. Eu îmi fac treaba de ministru al apărării naționale”

Menționăm că ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a acceptat să răspundă întrebărilor Main News în scris. 

Sursă foto: Ministerul Apărării Naționale

Comentarii


    WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
    MainNews

    FREE
    VIEW