🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, susţine că portul Constanţa a devenit esenţial în contextul războiului din Ucraina. De asemenea, oficialul european explică faptul că transportul fluvial este cea mai bună soluţie pentru comerţul grânelor din Ucraina, datorită capacităţii foarte mari de transport.

„Pentru 6 barje, cât ar însemna un convoi pe Dunăre, capacitatea este de 18.000 tone de cereale. Comparativ, un tren de 30 vagoane care se întinde pe 600 de metri poate transporta 2.000 tone. Iar un camion poate duce doar 25 tone”, explică Adina Vălean într-un interviu pentru News.ro. ”Întotdeauna am avut impresia că România e o ţară care nu priveşte către mare, ci priveşte către uscat. Asta pentru că nu suntem cu adevărat mari navigatori, nu am investit în comerţul pe apă”, afirmă Vălean adăugând că Portul Constanţa poate deveni pe atât de important pe cât îl consideră România.

 În ce constă, concret, sprijinul UE pentru a scoate cerealele din Ucraina?

Adina Vălean: Noi simplificăm şi spunem: ”Ucraina trebuie să exporte”. ”România trebuie să ajute”. ”Polonia face”. De fapt, vorbim de companii private implicate – fie producători, fie traderi, fie transportatori. Sunt companii private de toate felurile, care activează pe această piaţă a transporturilor de produse agricole. Problema acestor companii a devenit infrastructura. Statele membre UE au principala obligaţie de a dezvolta şi de a investi în infrastructură. Aici intervine confuzia legată de ce putem face noi, UE. Noi putem investi pe termen scurt, mediu şi lung în anumite forme de infrastructură astfel încât toate aceste companii care fac parte din ecosistemul de import – export să poate să opereze propriu-zis.Şi în interiorul UE sunt probleme, cu atât mai mult conexiunile de infrastructură terestră între statele UE şi vecini. Acum vedem problemele pentru Ucraina şi Moldova, dar construim şi pentru Balcanii de Vest şi pentru alte state. Din cauza războiului, Ucraina a trebuit să-şi schimbe strategia de import-export dinspre naval spre terestru. Sau transportul pe apele fluviale, care rămâne cea mai buna soluţie: spre exemplu, pentru 6 barje, cât ar însemna un convoi pe Dunăre, capacitatea este de 18.000 tone de cereale. Comparativ, un tren de 30 vagoane care se întinde pe 600 de metri poate transporta 2.000 tone. Iar un camion poate duce doar 25 tone, capacitatea maximă admisă. Deci mai eficient este să foloseşti transportul fluvial. Sigur că există un număr restrâns de barje, iar capacitatea din porturile de la Dunăre nu este folosită la maximum, pentru că infrastructura nu este suficient dezvoltată. Noi, Comisia Europeană, nu avem echipamente, dar, din solidaritate, stabilim puncte de contact la nivel european cu fiecare ţară pentru a rezolva probleme punctuale. Proiectul se numeşte „Coridoarele solidarităţii”. De asemenea, pentru a întâlni cererea cu oferta, Comisia Europeană a creat o platformă în care se întâlnesc cei care au de vândut cu cei care pot transporta şi cu cei care vor să cumpere (matchmakingplatform). De la lansarea acestei platforme, avem 460 de operatori care se întâlnesc şi pot conlucra. Deci rolul de facilitator al Comisei este cel pe care îl promovăm cel mai mult.

Sunt 20 de milioane tone de grâne în Ucraina care trebuie exportate. Această cantitate poate fi exportată până la noua recoltă?

Adina Vălean: Recolta nouă va fi de aproximativ 60 de milioane tone. Pentru luna iunie, am reuşit să scoatem din ţară 2,5 milioane de tone grâne din Ucraina. Se vede un progres. Sperăm să ajungem la 4-5 milioane pe lună. În paralel, colegii mei de la Agricultură discută despre cât ar putea să stocheze şi unde, se face şi o hartă a locurilor posibile de stocare.

Unde?

Adina Vălean: În UE în general, dar şi în Ucraina. Se încearcă organizarea unui transport intermediar către capacităţi de stocare înainte de a ajunge în porturi.

Cine plăteşte pentru infrastructura nouă care se construieşte?

Adina Vălean: De exemplu, portul Constanţa a câştigat un proiect de 13 milioane de euro prin instrumentul de finanţare a infrastructurii pentru modernizarea şi adaptarea instalaţiilor de natură electrică. În plus, România are 4,6 miliarde de euro din fonduri regionale în următorii 7 ani. Apoi, pentru calea ferată, avem aproape 1 miliard. Şi în PNRR avem 9 miliarde pentru transporturi. E bine să-ţi dezvolţi infrastructura pentru că asta atrage operatori, care la rândul lor vin şi plătesc, deci îţi recuperezi investiţia. Am fost recent în portul din Rotterdam, care nu e doar un port, e o industrie în sine.

Cât de important devine portul Constanţa în contextul războiului?

Adina Vălean: Pe atât de important pe cât îl consideră România.

Şi România îl consideră important?

Adina Vălean: Întotdeauna am avut impresia că România e o ţară care nu priveşte către mare, ci priveşte către uscat. Asta pentru că nu suntem cu adevărat mari navigatori, nu am investit în comerţul pe apă. Portul Constanţa este esenţial în această perioadă pentru că e accesibil în Marea Neagră. Toate rutele date peste cap de prezenţa militară rusă şi de minele plasate în apele ucrainene fac Constanţa principalul hub, nod, pentru UE în Marea Neagră, la fel pentru Ucraina, pentru Moldova, deci e foarte important.

Sursa foto: Inquam Photo / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp