🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

2020 a fost anul cu cele mai multe mandate de supraveghere tehnică în dosarele DNA, de la decizia CCR din 2016 privind interzicerea colaborării cu SRI în ceea ce privește realizarea filajului și a interceptărilor, potrivit raportului de activitate al instituției.

„În cursul anului 2020 ofițerii de poliție judiciară ai Serviciului Tehnic au fost delegați să efectueze acte de urmărire penală într-un număr de 179 dosare (față de 114 de dosare în anul 2019), punând în executare un număr de 424 de încheieri de dispunere a măsurilor de supraveghere tehnică (față de 241 de încheieri în anul precedent)”, potrivit bilanțului DNA pe anul 2020.

În anul 2017, primul după decizia CCR, au fost pune în aplicare 357 mandate de supraveghere.

DNA: Creștere a interceptării telecomunicațiilor

„Ca primă remarcă, se constată – în anii 2019 și 2020 – o creștere constantă și susținută a volumului de activitate al Serviciului Tehnic (numărul de încheieri de dispunere a măsurilor de supraveghere tehnică puse în aplicare în anul 2020 depășindu-l chiar pe cel din anul 2017)”, sunt concluziile procurorilor.

În plus, au fost ascultate 1.157 de telefoane, față de 689 în anul precedent, numărul fiind asemănător cu cel din 2017, când au fost ascultate 1.166 de telefoane.

„Din nou, în anii 2019 și 2020, se constată o creștere constantă și susținută a activității de interceptare a telecomunicațiilor (numărul de posturi telefonice interceptate în anul 2020 fiind similar cu cel din anul 2017)”, a precizat sursa citată.

Astfel, au fost întocmite 1.148 de procese verbale de redare, ce au însumat 167 de ore de înregistrare, în 56 de dosare penale.

În anul 2016, Curtea Constituțională a României a eliminat interceptările realizate cu ajutorul ofițerilor SRI din dosarele penale.

Bologa: Multe instanțe, în momentul în care au anulat interceptările făcute de SRI, au anulat și probele subsecvente

Crin Bologa, prim-procurorul șef DNA, a afirmat că acest lucru a dus la amânarea unor probe subsecvente din dosarele aflate pe rolul parchetului.

„Curtea Constituțională a declarat articolul de lege respectiv ca neconstituțional, nu a declarat nelegal o interceptare sau alta. Problema se pune în felul următor, multe dintre instanțele de judecată, în momentul în care au anulat interceptările, au anulat și probele subsecvente, de exemplu, dacă noi am interceptat o persoană care vorbește cu un martor, au ajuns să ne fie înlăturate și declarațiile martorilor care provin din acele interceptări.

Am făcut o percheziție pentru că am aflat ceva printr-o interceptare, s-au anulat și probele respective(…)Aici se pune problema și sunt unele instanțe care apreciază că deciziile CCR acționează doar pentru viitor.

Noi am respectat legea în momentul în care am apelat la aceste interceptări, iar în momentul apariției deciziei CCR și publicării în Monitorul Oficial, noi considerăm că de atunci își face efectele această decizie și din acel moment noi nu am mai făcut interceptări cu SRI. Avem și practică, cred că și în dosarul Colectiv au fost menținute probele și avem și în țară judecători care mențin probele făcute cu ajutorul SRI anterior deciziei CCR”, a declarat Crin Bologa, joi, în cadrul unei conferințe de presă.

Ulterior, în februarie 2020, CCR a anulat și interceptările făcute de SRI în baza mandatelor de siguranță națională.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp