Întârzieri majore la porțiunea lipsă din Autostrada Lugoj – Deva. România se îndreaptă spre pierderea finanțării prin PNRR
Lucrările la lotul Margina – Holdea, unica porțiune lipsă din Autostrada Lugoj – Deva, avansează cu mare dificultate. Întinsă pe mult prea multe șantiere, firma românească UMB Tehnostrade, patronată de Dorinel Umbrărescu, este foarte slab mobilizată, asta în timp ce pentru porțiunea unde ar trebui construite tuneluri de 2,13 km nu a fost emisă autorizației de construire. Avertismentul aparține Asociației Pro Infrastructură.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a încheiat, în octombrie 2022, cu UMB Tehnostrade contractul pentru realizarea lotului Margina – Holdea, în lungime de 9,13 km, din care 2,13 km de tuneluri.
Valoarea contractului este de 1,82 miliarde lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Rămâne de văzut cât din acești bani vor reuși să cheltuie autoritățile până în august 2026, termenul limită pentru decontările din PNRR. Termenul de finalizare a proiectării, noiembrie 2023, a fost cu mult depășit, în timp ce pentru execuție contractul prevede 34 luni.
Termenul asumat în PNRR nu va fi respectat
Pe subsecțiunea E1 (7 kilometri înspre Margina) UMB are autorizație de construire și front de lucru arhisuficient, arată Pro Infrastructură, dar nu mai are capacitate, fiind concentrat pe A7 Buzău-Focșani, asta în timp ce toate celelalte șantiere suferă. „Mobilizarea este foarte, foarte slabă”, avertizează Pro Infrastructură.
Pe subsecțiunea E2 (cea cu tunelurile de 2,13 kilometri în apropiere de Holdea), subliniază reprezentanții API, UMB a livrat recent proiectul tehnic în CNAIR, iar acum statul trebuie să rezolve exproprierile suplimentare, alte defrișări la portaluri și, desigur și emiterea autorizației de construire. Nu se poate intra în teren.
„Stăm după… stat. Sperăm să iasă AC în câteva luni, procedurile de expropriere și scoatere din circuitul forestier (plus defrișări) fiind foarte anevoioase”, arată API.
De asemenea, avertizează API, UMB nu poate accelera cum a făcut-o pe A7 Buzău-Focșani, în condițiile în care lotul cuprinde 2,13 km de tuneluri, ce vor fi realizate de către firma Euro-Asfalt din Bosnia Herțegovina.
„Antreprenorul nu poate accelera în stilu-i caracteristic, așa cum o face la câmpie. Procedeul tehnologic pe tunel (NATM) este foarte complex și nu poate fi grăbit, iar experiența celor de la UMB este zero, tocmai de aceea fiind nevoiți să se asocieze cu bosniacii de la Euro-Asfalt. Tot pe Autostrada A1, austriecii de la Porr fac cei 1,35 kilometri ai tunelului Curtea de Argeș cu specialiști cu experiență vastă din 14 țări. Au început portalul de est în iunie 2023 și forarea propriu-zisă abia în octombrie 2023. Deci vreo 4 luni doar pregătirea portalului! La sfârșit de iulie 2024, Porr a raportat 1500 metri forați (55%) din cei 2700 metri de galerii cale simplă, deci o medie de 150 săpați lunar, 5 metri pe zi dacă vreți. Porr lucrează nonstop la tunel, zi și noapte, 7 din 7. S-a muncit inclusiv de Paște!”, au explicat reprezentanții API.
Comentarii