Invazia Rusiei în Ucraina și creșterea puternică a prețurilor la energie și la materiile prime care rezultă din aceasta vor reduce creșterea economică a zonei euro în acest an și anul viitor, în timp ce inflația va atinge niveluri record, potrivit previziunilor Comisiei Europene de luni, 16 mai.

Comisia și-a redus prognoza de creștere economică pentru cele 19 țări care împart moneda euro la 2,7% în acest an, de la 4,0% cât preconiza în luna februarie, cu puțin timp înainte de începerea războiului din Ucraina (24 debruarie). Creșterea ar urma să încetinească la 2,3% anul viitor, de asemenea sub nivelul de 2,7% preconizat anterior, relatează Reuters.

Previziunile reprezintă prima estimare cuprinzătoare a costului economic al războiului din Ucraina pentru cele 19 țări care au moneda euro și pentru cele 27 de state membre ale UE.

„Înainte de izbucnirea războiului, perspectivele pentru economia UE indicau o expansiune prelungită și robustă. Însă invazia Rusiei în Ucraina a ridicat noi provocări, exact în momentul în care Uniunea își revenise după impactul economic al pandemiei.

Prin faptul că exercită noi presiuni în creștere asupra prețurilor produselor de bază, provocând noi întreruperi ale aprovizionării și sporind incertitudinea, războiul exacerbează obstacolele preexistente în calea creșterii, despre care anticipam anterior că se vor diminua”, a precizat Comisia într-un comunicat.

Inflația, pe care Banca Centrală Europeană dorește să o mențină la 2,0%, va fi de 6,1% în acest an, potrivit previziunilor Comisiei și va scădea abia la 2,7% anul viitor. Înainte de război, Comisia se aștepta ca prețurile să crească cu 3,5% în 2022 și cu 1,7% în 2023.

Cu toate acestea, în pofida cheltuielilor guvernamentale pentru a amortiza creșterea bruscă a prețurilor la energie și pentru a sprijini milioanele de refugiați din Ucraina, deficitul public agregat al UE ar trebui să scadă în 2022 la 3,6% din PIB, de la 4,7% în 2021, în timp ce măsurile temporare de sprijin COVID-19 sunt eliminate. Acesta ar trebui să scadă la 2,5% în 2023, a precizat Comisia.

În zona euro, deficitul agregat ar urma să se reducă la jumătate în acest an, la 3,7% față de 2021, și să scadă în continuare la 2,5% anul viitor, în timp ce datoria publică agregată a zonei euro ar urma să scadă la 94,7% din PIB de la 97,4% în 2021 și să se reducă în continuare la 92,7% în 2023.

De asemenea, în pofida creșterii mai lente, șomajul din zona euro ar urma să scadă în continuare până la 7,3% din forța de muncă în acest an și la 7,0% în 2023, de la 7,7% în 2021.

Vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, a declarat, luni, că economia UE trece printr-o perioadă dificilă, iar prețurile uriașe la energie au impins inflația la niveluri record.

„Nu există nicio îndoială că economia UE trece printr-o perioadă dificilă din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, iar noi ne-am revizuit prognoza în scădere în consecință. Cel mai important factor negativ este creșterea prețurilor la energie, care împinge inflația la niveluri record și afectează întreprinderile și gospodăriile europene”, a declarat vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis.

Foto: Pixabay

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp