Indicele de Percepție a Corupției 2023: România continuă să se situeze printre țările UE cu performanțe sub medie
Transparency International a lansat, astăzi, Indicele de Percepție a Corupției 2023, care reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în sectorul public din 180 de state și teritorii.
Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.
La nivelul Uniunii Europene eforturile anti-corupție au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre. Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte. La nivel global se arată că majoritatea statelor au făcut progrese minime sau deloc în ceea ce privește combaterea corupției în sectorul public.
România persistă în a se situa printre țările din UE cu cele mai scăzute performanțe, cu un scor de 46 de puncte dintr-un total de 100 posibile, alături de Bulgaria (45 de puncte) și Ungaria (42 de puncte). Aceasta reflectă prezența unor deficiențe semnificative în ceea ce privește statul de drept.
„Între anii 2014 şi 2016 a înregistrat un avans de cinci puncte, de la 43 în 2014 la 46 în 2015 şi 48 de puncte în 2016. În următorii ani, România a pierdut patru puncte, ajungând în 2019 la doar 44, iar de atunci a recuperat doar două puncte. În anii 2022 şi 2023 scorul este acelaşi, de doar 46 de puncte, mult sub media UE. Bulgaria a avut un parcurs similar, cu scoruri care au variat între 41 şi 44 de puncte în ultimii 10 ani. De remarcat că în 2023 este prima dată când Bulgaria ajunge la 45 de puncte. În schimb, Ungaria a înregistrat un declin constant în clasament, de la 54 de puncte în 2014, la doar 42 de puncte în 2023, situându-se astfel pe ultimul loc la nivelul UE”, se precizează în documentul emis de Transparency International.
Conform Transparency International, sunt necesare acţiuni constante care să asigure consolidarea integrităţii publice.
„La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene s-a constatat că măsurile anti-corupţie continuă să fie subminate de slăbirea mecanismelor de tip checks and balances, menite să asigure control şi echilibru în statul de drept. Totodată, aprobarea unor legi şi reglementări noi sau înfiinţarea de noi agenţii sunt măsuri care nu duc automat la asigurarea unui control mai bun în materie de corupţie. În multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate. Sunt necesare aşadar acţiuni şi măsuri constante care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie, cât şi consolidarea integrităţii publice”, se spune în document.
La nivel național, recomandările Transparency International Romania includ:
– actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent și îmbunătățirea clarității reglementării în domeniul integrității publice;
– îmbunătățirea transparenței organizaționale și decizionale, inclusiv prin consultări publice eficiente și acces facil la informații de interes public, corelat cu prevederile din Strategia Națională Anticorupție;
– actualizarea procedurilor de raportare internă și instituirea de canale eficiente de raportare, corelat cu prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public;
– standardizarea și clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură administrativă;
– adoptarea unei legislații avansate care să clarifice unitar statutul, cariera și eficiența resurselor umane din administrația publică;
– utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achizițiilor publice, în special pentru procedurile de achiziții și contractele cu risc crescut de apariție a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.
Foto: Facebook Transparency International
Comentarii