🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României (CCR) în privința modificărilor aduse Codului penal şi Codului de procedură penală, se arată într-un comunicat de presă transmis de instituție marți, 11 aprilie. 

După ce Senatul a adoptat un proiect de modificare a Codului Penal, prin care instituise pragul valoric de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, Camera Deputaților, for decizional, a adoptat proiectul în forma Guvernului, care nu prevede un astfel de prag valoric.

„În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului penal:

• neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) și art. I
  pct. 4 (art. 298 C. pen.) și art. V din Legea pentru modificarea și completarea
  Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x
  nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituționale ale art. 147 alin. (4)
  referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a
  României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum și ale art. 1 alin.
  (5), conform cărora respectarea Constituției și a supremației sale este
  obligatorie, precum și în componenta sa referitoare la claritatea legii.
• neconstituționalitatea dispozițiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea
  și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte
  normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și art. 1
  alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) și la art. 126 alin. (3) din Constituție”, se arată în comunicatul de presă citat.

Reintroducerea sistemelor de informații în justiție

Codul de Procedură Penală a fost adoptat, miercuri, de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, în forma Guvernului, care prevede posibilitatea folosirii înregistrărilor serviciilor, ca mijloace de probă în procesul penal. Detalii aici.

„În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală:

• neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.
  135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct.
  17 (art. 1391
  din Codul de procedură penală) în raport de prevederile
  constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al
  deciziilor instanței de contencios constituțional, ale art. 1 alin. (3) referitor la
  principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul
  legalităţii;
• neconstituționalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală],
  art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de
  prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigențelor privind
  calitatea legii;
• neconstituționalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11) din Codul de procedură
  penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul
  la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil
• neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de
  procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1)
  privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor
  şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea
  respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor;
• neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11) lit. b)] din
  Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126
  alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5)”, a transmis ÎCCJ.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp