Mișcările prin care Guvernul olandez încearcă să mențină România și Bulgaria în afara Schengen – SURSE
Cu mai puțin de o lună până la Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, în care România și Bulgaria ar putea fi admise în Schengen, nimic nu pare să fie decis. Încă se poartă negocieri extrem de complicate. Deși candidatura celor două state este susținută de Comisia Europeană, respectiv de Franța și Germania, Țările de Jos (Olanda) continuă să își exprime opoziția. Surse bine informate de la Bruxelles au declarat pentru Main News că reprezentanții executivului de la Haga au încercat chiar să convingă președinția cehă a Consiliului UE să nu includă pe agenda Consiliului JAI din 8-9 decembrie 2022 această chestiune. Liderii de la Praga ar fi respins însă solicitarea.
Spațiul Schenghen reprezintă o zona de liberă circulație în Europa, ce include 26 de țări – 22 din Uniunea Europeană și patru din afara acesteia -, în interiorul căreia nu există controale de frontieră. Practic, dacă România ar adera la acest spațiu, timpii de zeci sau chiar sute de minute petrecuți de șoferi la punctele de trecere cu Ungaria și Bulgaria ar deveni istorie.
Olandezii rămân fără motive
Potrivit informațiilor obținute de Main News, doar Țările de Jos mai exprimă în acest moment obiecții în privința aderării României și Bulgariei la Schengen, invocând faptul că de la ultima evaluare tehnică trecuse mai bine de un deceniu, respectiv monitorizarea pe justiție prin MCV (doar în cazul nostru).
Prima chestiune invocată de olandezi a fost în principiu rezolvată, după ce un grup de lucru format din experți ai Comisiei Europene și ai statelor membre au întocmit un raport de evaluare, concluziile fiind extrem de bune, atât pentru România, cât și pentru Bulgaria. Deși inițial oficialii olandezi au susținut că anumite subiecte nu au fost atinse de această misiune, conform informațiilor noastre, aceștia nu au dat curs invitației guvernului Ciucă de a trimite o altă misiune în țara noastră.
Al doilea punct este în curs de rezolvare. După ce Parlamentul a adoptat noile legi ale justiției, acestea fiind acum la promulgare pe masa președintelui, Comisia Europeană ar putea recomanda eliminarea MCV în următorul raport. Se așteptă însă și un punct de vedere al Comisiei de la Veneția.
Scenariile de la Bruxelles
Cu toate acestea, conform informațiilor noastre, oficialii olandezi vor căuta în continuare să se opună, motivele reale fiind legate de politica internă. Anul viitor sunt programate alegeri în această țară, iar Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) al premierului Mark Rutte se află pe poziția secundă în sondaje, după ce ani de zile a dominat scena politică de la Haga. Prin urmare, liderii acestei formațiuni ar încerca să evite o decizie la nivel european care ar putea fi interpretată pe plan intern drept un eșec de politică externă.
Executivul olandez caută o ieșire din această situație, un scenariu dorit fiind amânarea deciziei. Potrivit informațiilor Main News, oficialii olandezi ar fi încercat să convingă președinția cehă a Consiliului UE să nu includă chestiunea pe agenda Consiliu JAI din 8-9 decembrie, însă liderii de la Praga s-ar fi opus.
Pe de altă parte, guvernul olandez ar fi căutat sprijinul și altor state, care în trecut au mai avut obiecții în privința aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, cum ar fi Danemarca și Suedia. Deocamdată și aceste tentative ar fi eșuat. O sursă cu multă experiență la Bruxelles ne-a declarat că aici se află una dintre cheile importante ale procesului de negociere. Dacă olandezii vor rămâne izolați, este puțin probabil să își exprime opoziția prin veto.
Un scenariu pentru Țările de Jos, ne-a explicat un alt oficial de la Bruxelles, ar fi aderarea României și Bulgariei la Schengen cu o serie de condiționalități, practic pe modelul în care cele două țări au fost admise în UE. Ar reprezenta o ieșire onorabilă pentru guvernul Rutte.
Sursele noastre ne-au explicat că nu poate fi exclusă nici posibilitatea unei decizii de aderarea parțială a celor două țări, o soluție de compromis care a mai fost discutată în anii anteriori. Acest lucru ar presupune intrarea în Schengen cu porturile și aeroporturile, frontierele terestre fiind lăsate pentru o dată viitoare.
Sursa foto: Uniunea Europeană
Comentarii