🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

O mare parte din cele 235 de persoane care au promovat fraudulos proba teoretică la examenul de obținere a permisului auto în anul 2020 în Suceava nu știau să scrie și să citească, arată procurorii DNA în rechizitoriul întocmit în dosarul „Fabrica de Permise”, transmis la solicitarea Main News.

Anchetatorii explică, în rechizitoriul trimis în judecată, că activitatea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice presupune o verificare temeinică a mai multor coordonate: condiția fizică a conducătorului, gradul de cunoaștere a regulilor de trafic și aptitudinile acestuia de conducere în condiții de trafic.

„S-a constatat din actele dosarului faptul că persoanele care apelau la serviciile grupului infracțional se încadrau într-o anumită tipologie, de regulă fiind vorba de persoane neșcolarizate sau școlarizate formal, care nu dețineau cunoștințe minime pentru a citi și scrie”, arată procurorii DNA, în rechizitoriul transmis la solicitarea Main News.

Mai mult, deși dădeau cel puțin 2000-2200 de euro pentru a trece de proba teoretică a examenului auto, existau persoane care nici măcar nu dețineau o mașină.

„Mediile din care proveneau aceste persoane, deși nu prezintă relevanță deosebită pentru cauză, era reprezentat de mediul rural sau comunităților de etnie romă, în aparență cu un nivel al traiului foarte scăzut(…)Obținerea permisului de conducere avea conotații mai degrabă psihologice sau semnificația achiziționării unui nou status social”, potrivit anchetatorilor.

Nu reușeau să promoveze examenul nici prin fraudă

Procurorii au scos în evidență cazul unei persoane analfabete care nu a reușit să promoveze în 2 rânduri proba teoretică a examenului auto, deși răspunsurile urmau să îi fie dictate prin cască, iar tot ce trebuia să facă era să le bifeze.

„Astfel, cu ocazia testării din 19.08.2020, candidatul a selectat opțiunea de a susține examenul în limba maghiară, fapt ce a făcut imposibilă sprijinirea sa prin intermediul echipamentelor tehnice iar în data de 07.09.2020, în aceleași condiții, nu a reușit să materializeze răspunsurile ce i se dictau în cască în chestionarul de examen, fiind declarat respins. Abia cu ocazia celei de-a treia examinări a reușit să promoveze fraudulos, în aceleași condiții, proba teoretică”, se mai arată în rechizitoriul DNA.

Alte două exemple scoase în evidență de anchetatori arată că o parte dintre persoanele care dădeau bani pentru a obține permisul la Suceava nu cunoșteau nici măcar regulile și semnele principale de circulație, deși, într-un final, erau declarați „admiși”.

„De altfel, marea majoritate a candidaților care au fost sprijiniți în promovarea probei teoretice, contra unor sume de bani, au susținut anterior proba teoretică în mai multe rânduri și au fost declarați respinși”, potrivit sursei citate.

Context

Direcția Națională Anticorupție a transmis miercuri, 27 octombrie, că 34 de inculpați, printre care se regăsesc mai mulți agenți de poliție sau reprezentanți ai unor școli de șoferi, au fost trimiși în judecată în dosarul „Fabrica de permise” de la Suceava.

Printre persoanele trimise în judecată, sub control judiciar, miercuri, de procurorii DNA, se numără fostul șef al Compartimentului Regim Permise de Conducere și Examinări din cadrul SPCRPCIV Suceava, Radu Ionuț Obreja, fiind acuzat de luare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată și constituire a unui grup infracțional organizat.

Gheorghe Ionel Perijoc, fost agent de poliție în cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, Paul Alexandru Butnariu, fost inginer de sistem la Compartimentul Informatic, Daiana Iuliana Rusu, fost angajat în cadrul Compartimentului Regim Permise de Conducere și Examinări și alte 5 persoane fizice au fost, de asemenea, trimise în judecată sub control judiciar.

Printre cele 25 de persoane trimise în judecată, în stare de libertate, se regăsește fostul șef al Biroului Prinderi în Flagrant din cadrul Brigăzii Operațiuni Speciale Suceava, Lucian Daneliuc, fiind acuzat de complicitate la trafic de influență și constituire a unui grup infracțional organizat.

Procurorii au pus sechestru pe mai multe sume de bani, ridicate de la mai mulți inculpați, printre care se regăsesc Gheorghe Perijoc și Daiana Rusu, în valoare totală de: 443.785 euro, 60.635 lire sterline, 4.526 dolari americani și 815.977 lei.

Precizăm că acest dosar trimis în judecată miercuri de DNA are legătură cu fraudarea probei teoretice a examenului de obținere a permisului auto de către 235 de candidați, în anul 2020, în Suceava. Procurorii mai au un dosar în lucru, referitor la fraudarea probei practice, iar alte două dosare, ce vizează „protecția activităților de corupție privind eliberarea permiselor auto” au fost trimise în judecată de DNA.

În plus, procurorii DNA mai anchetează și fapte de corupție legate de înmatriculări auto de la Suceava, într-un alt dosar penal.

Acuzațiile procurorilor DNA

„Începând cu luna ianuarie a anului 2020, în calitate de comisar șef și coordonator al Compartimentului examinări permise de conducere, inculpatul Obreja Radu Ionuț împreună cu inculpatul Perijoc Gheorghe-Ionel, agent de poliție în cadrul aceleiași instituții, și cu un administrator al unei școli de șoferi, ar fi constituit un grup infracțional organizat, din care ar fi făcut parte și inculpații Butnariu Paul Alexandru și Rusu Daiana Iuliana, dar și alți instructori auto și administratori de școli de șoferi, precum și persoane fără o calitate specială. S-ar fi urmărit astfel ca, printr-o acțiune concertată, să se fraudeze, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de mită, examenele teoretice pentru obținerea permisului de conducere.

Concret, inculpatul Obreja Radu Ionuț ar fi pretins și primit de la elevi/cursanți, prin intermediul unor administratori, instructori sau persoane fără calitate specială, în numele său personal, diverse sume de bani, cu titlu de mită, cuprinse între 600 euro și 5.500 euro.

În schimb, inculpatul Obreja Radu Ionuț ar fi înlesnit fraudarea, de către candidații interesați, a examenului teoretic pentru obținerea permisului de conducere, eludând dispozițiile legale imperative cu privire la organizarea și promovarea acestuia.

Ceilalți membri ai grupului care, de regulă aveau calitatea de instructori, trebuiau să acționeze drept extensii ale inculpatului Obreja Radu Ionuț și aveau rolul de a racola candidați care, nereușind să atingă standardul minim solicitat pentru promovarea probei teoretice, erau dispuși să plătească sume de bani.

Pentru a evita expunerea, inculpatul Obreja Radu Ionuț ar fi apelat la inculpatul Perijoc Gheorghe Ionel, persoană cu multiple conexiuni și cunoștințe în rândul instructorilor auto, cu rol de interfață în relația cu restul membrilor grupării.
Fraudarea examenului teoretic s-ar fi făcut prin două metode:

1. Metoda clasică, ce era cunoscută în rândul membrilor grupării infracționale sub numele de „Șopteala”, constând în comunicarea directă, pe un ton scăzut și în mod conspirat, a răspunsurilor corecte către candidat, de către Obreja Radu Ionuț.

2. Metoda „Vesta de blugi”, constând în utilizarea de echipamente tehnice de comunicare ori înregistrare audio-video (candidatul era echipat cu o cască și o vestă specială, care avea disimulate sisteme de comunicare audio-video la distanță, iar răspunsurile corecte aferente chestionarului erau comunicate de către unul dintre inculpați plasat în afara sălii de examen), activitatea desfășurându-se cu acordul și sub atenta coordonare a inculpaților Obreja Radu Ionuț și Perijoc Gheorghe Ionel.

În funcție de gradul de pregătire al candidatului sau de suma de bani disponibilă pe care candidatul era dispus să o remită cu titlu de mită, ajutorul se concretiza în comunicarea tuturor răspunsurilor aferente chestionarului electronic de către Obreja Radu Ionuț sau în comunicarea parțială a răspunsurilor.

Suma de bani percepută de către grupare ar fi fost de 100 de euro pentru fiecare întrebare, sumă din care liderul grupării primea cea mai mare parte, restul fiind împărățit între alți membri ai grupării implicați în fraudarea examenului.
Existau anumite categorii de candidați (cei care proveneau din alte județe decât Suceava ori persoane cu educație precară) în cazul cărora sumele de bani percepute și primite cu titlu de mită erau sensibil mai mari”

Sursă foto: Mediafax-foto / razvan-chirita

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp