În cei trei ani de când este condusă de Nicușor Dan, Primăria Capitalei a reușit să înlocuiască 107,2 km de magistrală principală de termoficare, mai mult decât în întreg mandatul precedentului edil, Gabriela Firea, atunci când s-au înlocuit doar 70,2 km de conductă. Informațiile au fost transmis de reprezentanții municipalității la solicitarea Mainnews.ro.

Pe scurt, problema termoficării în București are două fațete: producție și transport. De producție sunt responsabile în principal patru mari CET-uri, alimentate cu gaze naturale. Acestea sunt administrate de compania ELCEN, deținută de Ministerul Energiei. Cel mai vechi este CET Sud (1970), iar cel mai nou este CET Progresu (1987). Singurul modernizat este CET Vest. De asemenea, mai există trei capacități de producție mai mici: CET Vest Energo, deținută de omul de afaceri Constantin Bucur, CET Grivița, a Consiliului Local Sector 1, și CET Grivița, gestionată de Termoenergetica. Rețeaua de transport are 954 km de conductă în rețeaua primară, respectiv 2.963 km în rețea secundară, conducte mai mici care fac legătura între punctele termice și blocuri. În general, la acestea din urmă avariile sunt mai rare și nu afectează segmente importante din populație.

Neglijată în favoarea unor investiții mai degrabă de natură estetică, rețeaua de transport s-a degradat puternic în ultimele decenii. Din această cauza numărul avariilor a tot crescut, ceea ce i-a făcut pe unii dintre cetățeni să aleagă calea debranșării.

Nicușor vs Firea

Atât Gabriela Firea, fostul primar al Capitalei, cât și actualul edil, Nicușor Dan, au promis investiții masive pentru înlocuirea unor porțiuni de magistrală principală. Potrivit unui răspuns oficial transmis de Primăria Capitalei la solicitarea Mainnews.ro, în perioada iulie 2016 – octombrie 2020, ce se suprapune cu mandatul de primar al Gabrielei Firea, în București au fost înlocuite segmente de conductă ce totalizează doar 70,2 km. Principala cauză a acestui rezultat este legată de faptul că, deși exista o finanțare europeană pentru înlocuirea a 212 km de conductă principală, administrația Firea nu a putut să o acceseze. Motivul? Radet, compania municipală care administra rețeaua, a intrat în faliment pentru că municipalitatea nu a achitat subvenția.

Ulterior, a fost înființată o nouă companie, Termoenergetica, iar municipalitatea, la finele anului 2020, imediat după ce Nicușor Dan a preluat fotoliul de primar, a reușit să încheie cu Comisia Europeană contractul pentru finanțare. Noua administrație nu a reușit nici ea să se miște prea repede și a încheiat contractele pentru proiectarea și execuția lucrărilor abia la finele anului 2022. Între timp, municipalitatea a încheiat contracte ceva mai mici cu compania municipală Energetica Servicii și cu constructori privați, iar rezultatele s-au văzut.

Potrivit datelor puse la dispoziție de PMB, în anul 2021, primul cu Nicușor Dan la cârmă, municipalitatea a reușit să înlocuiască 28,16 km din rețeaua primară, iar în 2022 au fost înlocuiți 29,063 km. Cel mai bun an pentru Nicușor Dan a fost 2023, atunci când au început lucrări și în cadrul contractelor finanțate de UE, cu 50,075 km.

Ministrul energiei, contrazis de cifre

În total, municipalitatea a avut, are sau urmează să aibă nu mai puțin de 37 de șantiere, dintre care 25 finanțate de UE, iar restul de 12 finanțate parțial din bugetul local și cel al Ministerului Dezvoltării. Potrivit informațiilor puse la dispoziția noastră de PMB, dintre cei 212 km finanțați de UE, constructorii contractați de municipalitate au reușit anul trecut să înlocuiască 9,66 km. Această informație îl contrazice pe Sebastian Burduja, ministru al energiei și posibil candidat PNL pentru fotoliul de primar, care a susținut în mod repetat că anul trecut s-ar fi înlocuit doar 2 km prin aceste contracte.

Lista șantierelor:

Șapte obiective, care însumează aproximativ 63,24 kilometri conductă, finanțate parțial (patru obiective) de Ministerul Dezvoltării:

• Obiectiv 1 Chișinău – Pantelimon, în lungime de 12 km, realizat  în 2023 – 4,5 km;
• Obiectiv 3 Mihai Bravu – Colentina, în lungime de 10 km, atribuit către compania municipală Energetica;
• Obiectiv 4 Amzei – Victoriei – Mihalache, în lungime de 11 km conductă, realizat  în 2023 – 4,7 km;
• Obiectiv 5 Olteniței – Brâncoveanu, în lungime de 7,8 km, realizat în 2023 – 5,9 km;
• Obiectiv 6 Ferentari –Calea Rahova, în lungime de 12,3 km, realizat în 2023 – 1,165 km , finalizat.

Cinci obiective, care însumează 17,52 kilometri conductă, finanțate parțial de Ministerul Dezvoltării

• Obiectiv Timișoara, în lungime de 3,6 km, a fost atribuit CMESB, s-a înlocuit întreaga conductă, urmează a se aduce terenul la starea inițială.
• Restul obiectivelor se vor derula prin Direcția Investiții.

25 obiective, care însumează aproximativ 212 km de conductă, finanțate din fonduri europene. Până în acest moment au început lucrările la următoarele obiective:

• Lot 1 Obiectiv 1 – Bobocica – M. Bravu, în lungime de 8,8 km, s-au înlocuit 0,3 km de conductă;
• Lot 1 Obiectiv 3 – Câmpia Libertății – Baba Novac, în lungime de 6,4 km, s-au înlocuit   4,8 km de conductă;
• Lot 1 Obiectiv 4 – Mihai Bravu , în lungime de 10,8 km, s-au înlocuit 0,7 km conductă;
• Lot 2 Obiectiv 8 – Calea Griviței-Turda, în lungime de 8, 4 km traseu, s-au înlocuit 0,76 km de conductă;
• Lot 2 Obiectiv 11 – bretele de legătură sectoarele 1 și 6, în lungime de 6,56 km;
• Lot 3 Obiectiv 16 – Vasile Milea – Drumul Taberei, în lungime de 3,8 km, s-au înlocuit 1,200 km de conductă;
• Lot 4 Obiectiv 20 – Reșița, in lungime de 8 km, s-au înlocuit 0,3 km de conductă;
• Lot 5 Obiectiv 25 – Apusului, în lungime de 1,6 km, obiectiv finalizat și recepționat.

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp