Cât de înarmată este Europa pentru o luptă directă cu Rusia
În urma invaziei Kremlinului în Ucraina și cu Donald Trump crescând în sondaje, ne confruntăm cu ipoteza unui atac rusesc asupra Europei. Fostul – și posibil viitorul – președinte american le-a spus oficialilor Uniunii Europene că nu va ajuta Europa dacă aceasta va fi atacată, însă pentru Europa revitalizarea armatelor și reconstruirea unei baze industriale de război ar necesita sume masive de bani.
Potrivit Digi24, un lucru asupra căruia toată lumea este de acord: în acest moment, Europa este vulnerabilă. Fără SUA, UE nu are nici echipamentul militar, nici forța de muncă pentru a face față Moscovei într-un conflict de mare intensitate. „Europenii nu au capacitatea de a se apăra”, a spus Fried, fostul ambasador al SUA.
Dacă Kremlinul ar invada mâine, forțele armate europene s-ar confrunta cu o armată rusă bătută și însângerată de războiul din Ucraina, dar totuși o forță de luptă puternică. Anul trecut, Putin a mărit numărul armatei ruse (inclusiv rezerviștii) la 3,3 milioane.
În ciuda pierderilor suferite pe câmpul de luptă, Rusia încă întrece țările europene din NATO în ceea ce privește numărul de tancuri, sisteme de artilerie și avioane. De asemenea, Moscova se angajează să aloce oficial 4,4% din PIB pentru apărare în acest an, cu toate că suma reală este probabil mult mai mare. Fără implicarea Washingtonului, Europa se confruntă cu o lipsă de echipamente militare.
SUA au aproximativ 100.000 de militari staționați în Europa, aproximativ o treime în Germania și cu o prezență mică, dar în creștere, în Polonia.
NATO a înființat forțe de desfășurare rapidă în statele din prima linie; cea mai mare dintre acestea este condusă de germani în Lituania, unde Bundeswehr intenționează să trimită 4.800 de soldați până în 2027. Dar țările europene probabil nici măcar nu ar putea muta întăririle în țările baltice suficient de repede pentru a sprijini rapid forțele de acolo, susțin oficiali de rang înalt ai Alianței.
Forțele armate ale continentului, care se bazează pe voluntari, se luptă să angajeze nu doar în Germania, Marea Britanie, Spania și Franța, ci chiar și în țări mai apropiate de primele linii precum România, Polonia și Bulgaria.
„Dacă eșuăm în finalizarea serviciilor noastre armate, atunci tot bugetul suplimentar și achizițiile nu vor avea cu adevărat efectele așteptate”, a declarat generalul Robert Brieger, președintele Comitetului Militar al Uniunii Europene, un organism al UE care reunește șefii apărării din blocul comunitar.
Cât de pregătită ar fi Europa în fața amenințării unui conflict direct cu Rusia?
În timp ce liderii europeni au început să vorbească despre creșterea pregătirii militare, trecerea la un nivel de război ar necesita sume masive de bani, mult mai multe trupe pe flancul estic al Europei, o coordonare sporită între capitale și o schimbare a opiniei publice.
Încă din 2006, miniștrii apărării din NATO au convenit asupra unui obiectiv de a cheltui 2% din PIB pentru apărare. Și totuși, în ciuda atacurilor Rusiei în Ucraina și a anilor de amăgire de la Washington, de anul trecut, doar 11 dintre cei 31 de membri ai alianței și- au îndeplinit acest obiectiv – opt dintre aceștia state din prima linie la granița cu Rusia sau Ucraina.
Pentru a se pregăti pentru ce e mai rău, țările europene trebuie să „cheltuiască, să cheltuiască, să cheltuiască”, potrivit Gesine Weber, cercetător la German Marshall Fund.
Potrivit generalului Brieger, președintele Comitetului Militar al UE, Europa „are nevoie urgentă” de transporturi strategice, capacități spațiale pentru avertizare timpurie și capabilități terestre, cum ar fi echipamente antitanc, antiaeriene și antidrone.
În acest sens, producătorul francez de arme Nexter produce acum șase obuziere autopropulsate Caesar pe lună, în loc de două. În următorii câțiva ani, KMW și Rheinmetall din Germania vor să crească producția de tancuri de luptă Leopard 2 de la aproximativ 40 la aproximativ 100 pe an, iar Finlanda intenționează să dubleze producția de muniție. Producătorul european de rachete MBDA va investi 1 miliard de euro în fabricile sale. Germania, care spune că va atinge ținta de cheltuieli de 2% în acest an datorită unui fond militar special unic de 100 de miliarde de euro, și-a reînnoit strategia militară în noiembrie pentru prima dată din 2011.
Între timp, perspectiva de a înfrunta Moscova fără sprijinul american i-a determinat pe unii din Europa să ia în considerare ceea ce era odată de neconceput: dezvoltarea propriilor arsenale nucleare.
O posibilă retragere americană ar lăsa expuse mari părți ale UE – obișnuite să se înghesuie sub umbrela nucleară a SUA – și care vor fi brusc expuse.
„Europa nu are capacitatea de a oferi descurajare nucleară așa cum o face America”, a spus Neil Melvin, cercetător la RUSI.
Franța și Marea Britanie vor avea în continuare arme nucleare, dar cât de mult le-ar putea pune în slujba aliaților lor și în ce condiții este o întrebare. Regatul Unit are aproximativ 200 de focoase, cu care contribuie parțial la apărarea NATO. Franța are aproximativ 300, dar sunt dedicate doar apărării naționale.
Incertitudinea i-a lăsat pe liderii europeni să caute alte opțiuni. În decembrie, fostul ministru de externe al Verzilor germani, Joschka Fischer, a spus că UE are nevoie de propriile arme nucleare, deși asta ridică probleme cu privire la modul în care UE ar putea gestiona o forță de atac nuclear.
Între timp, în Polonia, unele voci au început să ceară țării să-și construiască propriul arsenal.
„Dacă ordinea internațională nu este capabilă să ne ofere garanții 100%, trebuie să ne apărăm împotriva unui atac rusesc”, a spus Robert Cheda, un ofițer de informații polonez, într-un interviu pentru presa din țara sa.
Astfel de opinii sunt mai puțin acceptate în prezent. Ideea conform căreia Europa ar putea avea dificultăți în a face față unei amenințări ruse fără sprijinul SUA, probabil că s-ar consolida în timpul președinției lui Trump.
Foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii