🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Schimbarea de management de la Compania Națională a Infrastructurii Rutiere pare să fi adus un suflu nou, cel puțin la nivelul dialogului cu partenerii din societatea civilă. Pe 14 aprilie, la întâlnirea solicitată de compania de autostrăzi cu experții de mediu de la WWF România, Asociația Zarand, compania EPC și Asociația Pro Infrastructură, directorul general CNAIR, Mariana Ioniță, a confirmat că tunelurile forate reprezintă singura soluție fezabilă pe traseul Margina – Holdea, de pe Autostrada A1 Lugoj – Deva.

Construirea acestor tuneluri, cunoscute în spațiul public ca „tuneluri pentru urși”, a fost impusă prin acordul de mediu, iar pentru finanțarea din fonduri europene a construcției alegerea acestei soluții este o condiție sine qua non.

Cu toate acestea, decizia este tardivă, iar acum România riscă să piardă toți banii europeni folosiți pe toată Autostrada Lugoj-Deva deoarece traficul trebuie deschis până la finalul lui 2023 ca oficialii Comisiei Europene să considere proiectul Lugoj-Deva funcțional, atrage atenția Asociația Pro Infrastructură (API).

Potrivit API, oficialii de la CNAIR au o marjă de timp limitată, fiind nevoie  să completeze licitația lansată în iulie 2019 cu forajele suplimentare din contractul semnat recent și să răspundă profesionist la clarificările cerute de ofertanți. Apoi, este nevoie să ceară expres constructorilor să execute autostrada în sistem semi-profil pentru a crește șansele ca în 2023 să fie gata măcar un sens de circulație.

Autostrada A1 va avea 580 de km și va face legătura între București și ieșirea spre granița cu Ungaria la Nădlac, trecând prin Pitești, Sibiu, Deva, Timișoara și Arad. Din aceasta, singurele tronsoane neterminate sunt Sibiu – Pitești și lotul Margina – Holdea, de pe Lugoj – Deva.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp