Monday, November 25, 2024
Jurnalism corect

🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale click

Politic, Stirile zilei

Drept de vot de la 16 ani – proiectul a fost depus în Parlament / Deputat: Se poate fără să schimbăm Constituția

By Diochetanu Andreea , in Politic Stirile zilei , at 13 aprilie 2022

Un proiect de lege care prevede scăderea vârstei de votare și le-ar permite tinerilor să-și exercite acest drept de la vârsta de 16 ani a fost depus în Parlament. Inițiativa legislativă a fost propusă de trei studenți de la Științe Politice și depusă în Parlament cu ajutorul deputatului Alexandru Kocsis, fost membru PNL, actual membru al partidului Forța Dreptei.

Proiectul prevede însă doar scăderea vârstei de vot – de la 18 ani, cât este în prezent, la 16 ani – în cazul alegerilor europarlamentare și locale.

„Votul la 16 ani nu numai că este un drept care începe încet-încet să fie acceptat în statele europene, dar, până la urmă, este și ceva firesc, natural pentru că legile României relevă cu claritate că la 16 ani, un cetățean e capabil să fie rațional.

Alături de colegii mei, Vlad Măntoiu și Andreea Ioana Bobu și de domnul deputat Alexandru Kocsis, am depus proiectul de lege care să permită ceea ce e firesc să se intâmple, să votezi la 16 ani, la alegerile europarlamentare și locale”, a scris, pe Facebook, Alexandru-Yuuki Anahara, unul dintre studenții care au propus acest proiect.

Cei trei fac parte din Asociaţia Studenţilor în Ştiinţe Politice – Universitatea din Bucureşti (ASSP-UB), care este o organizaţie non-guvernamentală creată în aprilie 2003, menită să sprijine promovarea activităţilor cultural-civice ale studenţilor facultăţii.

Foto: Facebook/ Alexandru-Yuuki Anahara

Ce prevede legea

Așadar, această lege este depusă pentru modificarea Legii nr. 115/2015 (privind alegerea autorităților administrației publice locale) și pentru modificarea art. 5 alin. (5) din Legea nr. 33/2007 (privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European).

În forma inițiatorului, legea prevede la articolul 1:

„Art. 1 – Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.”

2. La articolul 85, alineatul (3) lit. a) și alineatul (4) lit. a) se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară existentă în secția de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:
a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 16 ani până în ziua votării inclusiv;”.

Iar la articolul 2:

„Art. 2 – Articolul 5 alineatul (5) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 627 din 31 august 2012, se modifică și va avea următorul cuprins:
“(5) Cetățenii români care au vârsta de 16 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European”.

CITEȘTE Integral Forma inițiatorului

Alexandru Kocsis: Se poate fără să schimbăm Constituția

Deputatul Alexandru Kocsis a precizat, pentru Main News, că vârsta de la care se poate vota poate fi modificată, în acest caz, fără să fie revizuită Constituția.

„Legea depusă prevede doar modificarea legii alegerilor locale și europarlamentare. Deci, propunem schimbarea vârstei de vot de la 16 ani doar pentru alegerile locale și europarlamentare, pentru că se poate atinge acest obiectiv fără să schimbăm Constituția, pentru că dreptul de vot în sens constituțional se referă doar la exercitarea suveranității poporului, adică dreptul de vot ca instrument de exercitare a suveranității poporului și suveranitatea poporului se exercită doar la alegerile parlamentare și prezidențiale, nu și la alegerile locale, unde ne alegem reprezentanții într-o autoritate locală, sau la alegerile europarlamentare unde, de asemenea, ne alegem reprezentanții într-un for european. Poate fi orice tip de for internațional, dar nu putem să vorbim despre suveranitatea poporului acolo.

Cei care spun că este necesară modificarea Constituției, pentru că acolo scrie foarte clar că dreptul de vot se dobândește la vârsta de 18 ani, trebuie să spună și vot pentru ce, până unde se referă Constituția ca extensie? Până la dreptul de a ne alege președintele de la scara de bloc, dreptul de a ne alege reprezentanții elevilor, șeful clasei? Până unde merge acel drept de vot în sens constituțional? Asta este o întrebare pentru cei care spun că nu se poate decât cu modificarea Constituției”, a precizat pentru Main News deputatul.

Iată ce prevede articolul 36 din Constituția României, privind dreptul de vot:

„Art. 36 – Dreptul de vot
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale”.

Alexandru Kocsis a subliniat că nu există nicio decizie a CCR potrivit căreia să nu se poate modifica legislația electorală în sensul scăderii vârstei de la care se poate vota, în cazul alegerilor locale și europarlamentare.

„Constituția trebuie revizuită doar dacă vrem să scădem vârsta de votare și pentru alegerile prezidențiale și alegerile parlamentare, din punctul meu de vedere. Să vedem dacă legea va trece și dacă va trece și va exista o contestație la Curtea Constituțională, să se pronunțe CCR. Pentru că, până acum, nu există nicio decizie a CCR care să spună că nu se poate modifica legislația electorală pentru alegerile locale sau europarlamentare în sensul scăderii vârstei de la care se poate vota”, a adăugat acesta.

Totodată, deputatul a argumentat că tinerii de 16 ani din România se pot angaja fără să aibă nevoie de acordul părinților și, automat, își plătesc dările la stat, însă de la această vârstă își primesc drepturile doar parțial, întrucât nu au voie să voteze.

„De la 16 ani, un tânăr răspunde penal la fel ca un adult, pentru absolut orice infracțiune. Nu există o infracțiune de la care să fie exceptat un tânăr de 16 ani. De la 16 ani, un tânăr se poate angaja și poate munci fără să aibă nevoie de acordul prăinților. Dacă el va munci, plătește absolut toate impozitele și are toate reținerele care intră și în obligațiile unui adult. Plătește impozite, CAS, CASS. Deci, un tânăr de 16 ani primește de la statul român toate obligațiile și toate responsabilitățile, dar când vine vorba să primească și drepturile, le primește doar parțial”, a mai explicat Alexandru Kocsis.

Are susținere politică proiectul?

Totodată, deputatul a menționat că a consultat și un profesor de drept constituțional, care a opinat că, cel mai probabil, Curtea Constituțională se va opune proiectului, dar rămâne de văzut dacă proiectul va fi adoptat.

„Mi-a spus că din punctul său de vedere crede că se va opune Curtea Constituțională, dar toate argumentele prezentate privind interpretabilitatea dreptului de vot în sens constituțional sunt valide. Cel puțin, la nivel de dezbatere merită încercat. Ce va decide Curtea rămâne de văzut.

Eu cred că de-alungul timpului au existat multe partide care s-au exprimat în susținerea scăderii vârstei de votare, dar cred că, în realitate, nu susțin și se ascund în spatele acestui pretext că ar fi proiectul neconstituțional”, a mai declarat, pentru Main News, deputatul.

Referitor la faptul că tinerii de 16 ani nu sunt pregătiți să voteze, argument deseori invocat în spațiul public, Alexandru Kocsis a menționat că, dacă va fi adoptat proiectul, automat și partidele se vor adresa acestui segment de electorat, astfel că tinerii vor putea să ia o decizie informată.

„Nu înțeleg de ce cineva crede că la 17 ani și 364 de zile nu ești pregătit, iar la 17 ani și 365 de zile brusc, când ai făcut 18 ani, ești mai matur și pregătit să dai un vot informat. Eu cred că educația va veni și cred că în funcție de oferta electorală care se va adapta, se va veni cu campanii de informare (a tinerilor – n.red.)”, a mai afirmat el.

Recomandare a Consiliului Europei

În expunerea de motive a proiectului, inițiatorii amintesc că în 2011, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția 1826 prin care a recomandat statelor membre să analizeze reducerea vârstei de vot la 16 ani pentru toate alegerile.

Ulterior, Parlamentul European prin Rezoluția din 11 noiembrie 2015 referitoare la reforma legislației electorale a Uniunii Europene a stabilit că se „recomandă statelor membre, ca următoare acțiune, să examineze modalitățile de a armoniza vârsta minimă a alegătorilor la 16 ani, pentru a crește egalitatea electorală în rândul cetățenilor Uniunii”.

Unele state din Europa deja au luat măsuri pentru reducerea vârstei de vot pentru tineri, cum ar fi Scoția, Austria, Norvegia, Estonia, Germania și Malta, se mai arată în document.

CITEȘTE Integral Expunerea de motive

Și Cîțu evocase scăderea vârstei de vot, dar cu revizuirea Constituției

Această posibilitate a fost evocată, la finalul anului trecut, și de președintele Senatului, Florin Cîțu, la acea vreme președinte al PNL.

Cîțu declara, în luna decembrie 2021, că ar fi de acord cu scăderea vârstei de la care se poate vota, de la 18 ani cât este în prezent în România, la 16 ani, așa cum este în Uniunea Europeană.

Declarația era făcută în contextul reformei constituţionale, întrucât actuala coaliție de guvernare se bucură de o majoritate parlamentară cu care se poate revizui Constituţia.

„Este adevărat, avem o majoritate care poate să modifice Constituţia, dar asta nu înseamnă că trebuie neapărat să modificăm Constituţia, dacă nu avem exact ceea ce să modificăm. Până nu avem în PNL o discuţie clară, despre ce ne dorim de la această modificare, nu aş vrea să intru în detalii, dar sunt multe lucruri. Vedem în Uniunea Europeană că vârsta pentru cei care votează este de 16 ani”, a declarat Florin Cîțu luni, 6 decembrie, citat de News.ro.

Întrebat dacă şi-ar dori modificarea Constituţiei în acest sens, Cîţu a răspuns afirmativ și a argumentat că, din punctul său de vedere, „este un lucru bun”.

Revizuirea Constituției

Articolul 150 din Constituția României prevede că revizuirea acesteia poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Conform alin. 2, „cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”.

În ce privește procedura de revizuire, art. 151, alin. 1 arată că „proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere”.

În actuala legislatură, Parlamentul României are 330 de deputați și 136 de senatori, deci 466 de parlamentari. Asta înseamnă că propunerea de revizuire ar trebui votată de cel puțin 220 de deputați, respectiv cel puțin 91 de senatori.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Stiri asociate

                       

Marcel Ciolacu, despre Executivul condus de Orban: Este cel mai incompetent şi corupt guvern postdecembrist

Marcel Ciolacu este de părere că Executivul condus de Ludovic Orban ar fi cel mai incompetent și corupt guvern postdecembrist…

                       

Adrian Cioroianu: Eu văd astăzi mai posibilă unirea cu Republica Moldova decât o vedeam acum un an

Istoricul Adrian Cioroianu afirmă că mulţi politicieni de la Chişinău şi de la Bucureşti au susţinut ideea unionistă dinadins, pentru…

                       

Ludovic Orban, după publicarea declarației sale de avere: Am un trai modest. Sunt cel mai cinstit și corect premier

Premierul Ludovic Orban este cel mai sărac prim-ministru, potrivit declarației sale de avere, publicată pe site-ul Guvernului. Liberalul a avut…

                       

Olaf Scholz, primele declarații despre decizia de a da undă verde Ucrainei să atace cu arme germane: „Nu va contribui la o escaladare”

Folosirea de către Ucraina a armelor germane și a altor arme furnizate de Occident pentru a lovi ținte din Rusia…

                       

De astăzi, IMM-urile trebuie să depună cererea pentru compensarea consumurilor de energie şi gaze

Începând de sâmbătă, 27 noiembrie, IMM-urile trebuie să depună cererea pentru compensarea consumurilor de energie electrică și/sau gaze naturale, a…

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

✕
MainNews

FREE
VIEW