România a implementat în mod satisfăcător doar 5 din cele 18 recomandări făcute de Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO), potrivit ultimului raport elaborat pentru țara noastră. Deși autoritățile par a fi hotărâte să abandoneze multe dintre reformele judiciare controversate, nivelul de conformitate rămâne „global nesatisfăcător”, arată raportul GRECO.

Raportul GRECO a fost adoptat la cea de-a 87-a Reuniune Plenară, de la Strasbourg, pe 25 martie 2021 și publicat în România pe 5 mai.

„Per ansamblu, autorităţile par a fi hotărâte să inverseze sau să abandoneze multe din reformele judiciare controversate, ceea ce reprezintă o evoluţie foarte binevenită şi susţinută de GRECO. Cu toate acestea, dat fiind că două proiecte de acte normative importante sunt într-un stadiu incipient de elaborare şi având în vedere că cea mai mare parte a recomandărilor GRECO cu privire la membrii Parlamentului nu au fost abordate, GRECO poate doar sublinia că nivelul de conformitate rămâne foarte scăzut. Doar cinci din totalul de 18 recomandări au fost implementate satisfăcător sau tratate într-un mod satisfăcător”, se arată în raportul GRECO.

Imunitatea parlamentarilor

„GRECO recomandă ca sistemul de imunităţi al parlamentarilor în exerciţiu, inclusiv al acelora care sunt şi actuali sau foşti membri ai Guvernului, să fie analizat şi îmbunătăţit, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare şi obiective privind deciziile de ridicare a imunităţii şi prin renunţarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar”, este recomandarea VIII din raportul GRECO.

Organismul anticorupție de la nivelul Consiliului European susține că recomandarea privind sistemul de imunități al parlamentarilor a fost parțial implementată.

„Deşi Regulamentul Camerei Deputaţilor a fost modificat pentru a include criterii şi o procedură pentru ridicarea imunităţii membrilor Parlamentului, inclusiv a celor care sunt şi membri ai Guvernului, reforma nu a fost implementată şi de Senat. Mai mult decât atât, practica transmiterii întregului dosar de către organele de urmărire penală nu a fost eliminată”, a precizat sursa citată.

Mai mult, autoritățile au informat că, în anul 2019, vice-președintele Camerei Deputaților de atunci a trimis o scrisoare Procurorului General și ministrului Justiției prin care a confirmat că nu există nicio obligație legală pentru procurori de a transmite întregul dosar către cele două camere ale Parlamentului, se mai arată în raport.

„În orice caz, rămâne neclar dacă această practică informală este în continuare menţinută cu privire la membrii Parlamentului care nu sunt actuali sau foşti membri ai Guvernului, în cazul în care organele de urmărire penală solicită încuviinţarea reţinerii, arestării sau percheziţiei. GRECO reamintește, de asemenea, necesitatea elaborării pentru senatori a unor criterii clare şi obiective pentru deciziile de ridicare a imunităţii, care să oglindească regulile deja existente în Camera Deputaţilor”, potrivit GRECO.

Numirea sau revocarea procurorilor de rang înalt

„GRECO a recomandat ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură”, este recomandarea GRECO.

În ceea ce privește proiectul Legii privind statutul magistraților din România, GRECO susține că există o serie de îmbunătățiri în procedura de numire sau revocare a procurorilor de rang înalt, în special o procedură mai transparentă și criterii obiective de evaluare.

„Este înlăturată restricţia, criticată de GRECO, potrivit căreia Preşedintelui i se permite doar un singur refuz al numirii. Referitor la revocare, proiectul de lege prevede în mod expres că Preşedintele României poate refuza doar pentru motive de legalitate şi trebuie să comunice public motivele refuzului. Decretul Preşedintelui poate fi contestat la instanţa de contencios administrativ competentă . GRECO consideră binevenit proiectul de lege care, în mod clar, merge în direcţia corectă. Cu toate acestea, îl va evalua în detaliu după ce va fi adoptat de Parlament”, arată sursa citată.

În schimb, organismul european anticorupție critică ideea de a menține același rol al Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește numirea procurorilor-șefi de parchete. Secția pentru procurori a CSM poate emite doar un aviz consultativ cu privire la propunerea Ministerului Justiției în noile proiecte ale legilor justiției.

„Mai mult decât atât, comisia de selecţie prevăzută în proiectul de lege va avea în componenţă doar un procuror din cei şapte membri. GRECO înţelege că CSM va beneficia de competenţe sporite prin implementarea noului Program de Guvernare 2020-2024 şi regretă că oportunitatea elaborării noii legislaţii nu este folosită în acest scop”, potrivit GRECO.

GRECO mai trage un semnal de alarmă în legătură cu implicarea ministrului Justiției în numirea sau revocarea procurorilor de rang înalt, ce rămâne considerabilă și care „poate prezenta un risc de influență politică nepotrivită”.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție

„GRECO a recomandat să fie abandonată crearea noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție”, este recomandarea GRECO.

Autoritățile de la București au acționat în contradicție cu recomandarea GRECO și cu observațiile Comisiei de la Veneția în momentul în care au înființat Secția Specială, arată organismul european.

„Modificările introduse prin Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 7/2019 cu privire la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară au plasat noua secție specială pentru investigarea infracțiunilor din justiție în afara structurii ierarhice a unităţilor de parchet, permițând șefului acesteia să retragă căile de atac declarate de alte parchete, inclusiv de către Procurorul General, la instanțele ierarhic superioare, de ex. în cazurile de corupție. GRECO a constatat, de asemenea, că numărul de procurori / ofițeri de poliție judiciară angajați / detașați la această secție a fost în mod vădit neadecvat pentru numărul de cauze din competența sa. Mai mult, detașarea ofițerilor de poliție judiciară (de către Ministerul de Interne) la secție pentru a realiza investigaţiile în cauze împotriva procurorilor și judecătorilor a creat un risc suplimentar pentru independența funcțională a sistemului judiciar”, se arată în raport.

GRECO citează o decizie a CCR, prin care a fost declarat neconstituțional textul de lege care plasa SIIJ în afara structurii ierarhice a unităților de parchet.

„GRECO salută, de asemenea, elaborarea de propuneri legislative care prevăd desființarea formală a Secției, astfel cum este cerut de recomandare. Având în vedere că unul dintre aceste proiecte a fost deja transmis Parlamentului, GRECO acceptă că această recomandarea este în acest moment parţial implementată. Acestea fiind spuse, GRECO aşteaptă să se familiarizeze cu textul proiectului pentru a se asigura de conformitatea acestuia cu recomandarea”, a precizat sursa citată.

Concluziile

GRECO arată că România a implementat satisfăcător patru din cele 13 recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a patra și una din cele cinci recomandări din Raportul de Follow-up la Raportul Ad-hoc, ceea ce înseamnă că nivelul de conformitate cu recomandările rămâne „global nesatisfăcător”.

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp