🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Nelu Tătaru ar urma să fie numit din nou la conducerea Ministerului Sănătății, dacă guvernul condus de premierul desemnat, Nicolae Ciucă, va obține cele 234 de voturi necesare învestirii. PNL și UDMR propun, în programul de guvernare, mai multe soluții pentru gestionarea urgenței pandemice, provocate de virusul SARS-CoV-2. Liberalii propun, pe termen lung, reforma sistemului de sănătate și creșterea accesului populației la servicii de calitate.

Pentru gestionarea valului 4 al pandemiei de coronavirus, primele măsuri urgente au legătură cu campania de vaccinare împotriva COVID-19. Astfel, Guvernul Ciucă propune „accelerarea și promovarea vaccinării împotriva SARS-CoV-2, ca măsură esențială de protejare a cetățenilor României și de oprire a pandemiei”.

Accelerarea campaniei de comunicare pe tema vaccinării, cu persoane credibile din lumea medicală sau din alte domenii, dar care să aibă expunere mare atât în mediul rural, cât și în cel urban, este un alt punct menționat în programul de guvernare.

În plus, PNL și UDMR susțin retragerea dreptului de liberă practică pentru 6 luni a medicilor care se exprimă în spațiul public împotriva vaccinării.

Nelu Tătaru ar urma să se asigure de creșterea continuă a capacității spitalelor de a trata pacienții infectați cu SARS-CoV-2 și de implicarea medicilor de familie sau a oricărui medic de liberă practică într-un program de tratament național la domiciliu pentru formele ușoare și medii.

„Creșterea capacității de răspuns a țării noastre la SARS CoV-2 prin susținerea producției locale de medicamente necesare în acest context (antivirale, anticoagulante, medicamente inovative etc.)”, este un alt punct menționat în programul de guvernare al Cabinetului Ciucă.

Măsurile anti-COVID propuse de Guvernul Ciucă: 

„• Accelerarea și promovarea vaccinării împotriva SARS CoV-2, ca măsură esențială de protejare a sănătății cetățenilor României și de oprire a pandemiei;
• Accelerarea campaniei de comunicare, cu comunicatori credibili din lumea medicală și alți comunicatori credibili care să aibă expunere mare atât în mediul rural, cât și urban;
• Susținem retragerea dreptului de liberă practică pentru 6 luni a medicilor care se exprimă în spațiul public împotriva vaccinării;
• Oprirea lanțului de transmisie și încetinirea transmiterii intra-comunitare;
• Creșterea continuă a capacității spitalelor de a trata pacienții infectați cu SARS CoV-2;
• Implicarea medicilor de familie sau a oricărui medic cu drept de liberă practică într-un program de tratament național la domiciliu pentru formele ușoare și medii;
• Refacerea unor spitale non-Covid 19 la nivel național (unele spitale universitare, unele institute de oncologie, de boli cardiovasculare, de pediatrie, de dializă);
• Creșterea capacității secțiilor de ATI;
• Întărirea rolului și capacității DSP-urilor de a gestiona pandemia;
• Creșterea numărului de medici și alt personal medical;
• Creșterea capacității de răspuns a țării noastre la SARS CoV-2 prin susținerea producției locale de medicamente necesare în acest context (antivirale, anticoagulante, medicamente inovative etc.);
• Folosirea pe scară largă a certificatului digital Covid;
• Asigurarea în continuare a serviciilor de sănătate atât pacienților Covid, cât și celor non-Covid;
• Folosirea mecanismelor europene de solidaritate și ajutorare bilaterale pentru combaterea valului pandemic”

Promisiunile din Sănătate pe termen mediu și lung

Programul de guvernare al PNL și UDMR își propune reforma sistemului de sănătate și creșterea accesului populației la servicii de sănătate de calitate. Acest lucru ar urma să fie realizat prin investiții masive în sănătate, iar, la acest capitol, liberalii menționează următoarele ținte:

„– Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la cel puțin 6% din PIB;

– Investiții de 2,4 miliarde de Euro din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență;

– Investiții în sănătate de cel puțin 2,8 miliarde de Euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatate;

– Dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate;

– Crearea unui fond de inovație în sănătate;

– Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Helath, Digital Europe și Horizon Europe;

– Investiții în infrastructura de sănătate prin programele de finanțare ale autorităților locale;

– Stimularea investițiilor în cercetare şi inovație în medicină;

– Explorarea și sprijinirea oportunităților de dezvoltare a turismului medical și de wellness din România (ape termale și minerale/ curative, balneologie, centre de recuperare etc)”, sunt țintele menționate în programul de guvernare al Cabinetului Ciucă.

Alte capitole prezente în programul de guvernare al Cabinetului Ciucă sunt: Standarde de calitate și siguranță în sistemul de sănătate, Resurse umane în sănătate; Prevenția și educația în sănătate; Ameliorarea continuă a calității serviciilor medicale și îmbunătățirea sănătății populației; Digitalizare și E-Sănătate; Asigurarea accesului pacienților la medicamente și Dezvoltarea şi menţinerea unui sistem performant de asistenţă medicală de urgenţă.

În plus, mai sunt menționate obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență până în anul 2023:

„• Creșterea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate:

– Intrarea în vigoare a Ordinului Ministrului Sănătății privind indicatorii de performanță și calitate care vor fi utilizați pentru selectarea unităților medicale care beneficiază de Fondul pentru calitatea sănătății; – Termen: 2022

– Intrarea în vigoare a Hotărârii de Guvern pentru adoptarea unui nou model de Contract-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; – Termen: 2023

– Includerea rezultatelor cheltuielilor bugetare revizuite în procesul bugetar; – Termen: 2024

• Creșterea capacității penrtru realizarea investițiilor în infrastructura de sănătate

– Intrarea în vigoare a cadrului legal prin care se înființează Agenția Națională de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate (ANDIS); – Termen: 2022

• Creșterea capacității managementului sanitar și a resurselor umane din sănătate

– Intrarea în vigoare a cadrului legislativ necesar implementării reformei privind managementul serviciilor de sănătate şi a resurselor umane din sănătate; – Termen: 2022

– Intrarea în vigoare a legislației care creează cadrul strategic pentru dezvoltarea resurselor umane din sănătate (RUS); – Termen: 2022

– Dezvoltarea resurselor umane din sănătate; – Termen: 2022

– Intrarea în vigoare a Ordinului Ministrului Sănătății privind stabilirea unui cadru de recunoaștere diferențiată a meritelor profesionale și recompensarea profesioniștilor din domeniul sănătății; – Termen: 2023”

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp