Deputata independentă Oana Bîzgan atrage atenția asupra unui fenomen care ia amploare în instanțele de judecată din țară: peste 4.500 de persoane condamnate pentru infracțiuni sexuale au primit drept pedeapsă „munca neremunerată în folosul comunității”, în instituții publice, școli, centre educaționale, biblioteci, conform datelor furnizate de Ministerul Justiției. În contextul în care rata de recidivă este de 70%, astfel de decizii pun în pericol copilăria și chiar viața copiilor din România.

„Pedocriminalii sunt trimiși să presteze muncă în folosul comunității în școli, iar copiii de 10-11 ani sunt acuzați că au consimțit acte sexuale cu infractori care au de 4-5 ori vârsta lor. Discutăm de ani de zile despre legile justiției, dar nu adresăm fenomenele grave care distrug copilăria acestor copii și, mai mult, perpetuează astfel de infracțiuni. Mi-a fost atrasă atenția asupra unui astfel de caz, în care o persoană condamnată pentru proxenetism a fost trimisă de instanță să presteze astfel de activități la o școală. Am vrut să aflu dacă sunt cazuri punctuale sau dacă ne confruntăm cu un fenomen mult mai larg”, a declarat deputata independentă Oana Bîzgan.

În urma unei solicitări adresate Direcției de Probațiune din cadrul Ministerului Justiției, datele arată că peste 4500 de persoane condamnate pentru diferite infracțiuni sexuale, conform Noului Cod Penal, au primit astfel de pedepse în perioada 2014-2020. În răspunsul instituției este menționat faptul că „înregistrările corespunzătoare anului 2019 pot avea un grad variabil de fidelitate, dată fiind trecerea în acea perioadă de la înregistrarea în baze de date electronice, către aplicația electronică centralizată”.

Numai în primele luni din 2020 au fost înregistrate 339 de cazuri în care persoanele condamnate pentru act sexual cu un minor au primit astfel de măsuri, iar numărul cazurilor sunt în creștere față de 2019 – 272 de cazuri, 2018 – 292 de cazuri , 2017 – 295 de cazuri, 2016 – 175 de cazuri, 2015 – 78 de cazuri, 2014 – 18 cazuri.  De asemenea, în primele luni din 2020 au fost dispuse astfel de măsuri pentru 289 cazuri de proxenetism, 177 cazuri de pornografie infantilă și 78 de cazuri de viol.

„Într-o justiție independentă și dreaptă nu există astfel de decizii. Nu avem cum să trimitem pedocriminalii și violatorii paznici la școală! Tocmai ce am îndreptat cazurile în care aceștia se angajau în școli, mutându-se dintr-o parte în alta a României și recidivau, prin înființarea Registrului Infractorilor Sexuali, iar acum, în loc să îi ținem departe de persoane vulnerabile, îi trimitem să presteze astfel de activități neremunerate în apropierea lor. Sper să putem îndrepta astfel de cazuri prin modificări legislative sau prin intervenția CSM. Am lucrat alături de senatoarea Iulia Scântei pentru a vedea ce putem face la nivel legislativ. De asemenea, vom trimite scrisoare oficială cu aceste date către Procurorul General și CSM, cu speranța că prin acest demers să identificăm cele mai bune soluții privind aceste cazuri și, de asemenea, respectând independența justiției. De exemplu, în cazurile de violență în familie nu este posibilă arestarea la domiciliu. Și în aceste cazuri de infracțiuni sexuale ar trebui interzisă dispunerea unei astfel de măsuri, în școli, primării, centre educaționale, biblioteci etc. ”, a declarat Oana Bîzgan.

Cele mai multe cazuri din primele luni ale anului 2020 au fost înregistrate în București (90 cazuri, dintre care 50 cazuri de proxenetism), Buzău (62 de cazuri, dintre care 19 cazuri de pornografie infantilă, 18 de act sexual cu un minor și 17 cazuri de proxenetism), Argeș (54 de cazuri, dintre care 20 cazuri de proxenetism și 15 cazuri de act sexual cu un minor).

Primele luni ale anului 2020, cazuri per județ

În răspunsul transmis de către Direcția de Probațiune din Ministerul Justiției au fost luate în considerare fapte de natură sexuală sau de exploatare împotriva copiilor și a altor persoane din categorii vulnerabile, de la trafic de minori, la exploatarea cerșetoriei, până la viol. Conform datelor, cele mai întâlnite astfel de măsuri se întâlnesc în cazuri de: trafic de minori, proxenetism, viol, act sexual asupra unui minor, corupere sexuală sau pornografie infantilă.

„Se vede cu ochiul liber că astfel de decizii sunt tot mai întâlnite, de la an la an. Cu excepția anului 2019, unde datele nu sunt fidele, vedem că din ce în ce mai multe instanțe aleg să trimită pedocriminalii cât mai aproape de posibile victime. Modul în care o țară luptă împotriva abuzurilor spune extrem de multe despre noi, ca oameni. Să nu ne mai ascundem în spatele acestui „fenomen complex” – în cazul prădătorilor sexuali, lucrurile sunt simple: nu au ce căuta în preajma copiilor, punct! Trebuie să luptăm cu toate armele și mai ales în instituțiile care trebuie să facă dreptate și să protejeze cetățenii, de la mic la mare. Acestea nu sunt doar niște date, în spatele lor sunt copii sau alte persoane, care trăiesc cu această traumă, iar noi facem prea puțin pentru a combate acest fenomen.”, a declarat deputata independentă Oana Bîzgan.

Inquam Photos /Octav Ganea

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp