Curtea Constituțională a respins sesizarea opoziției asupra Legii care reglementează profesia de avocat
Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat miercuri, 23 noiembrie, că a respins sesizarea depusă de parlamentarii USR și Forța Dreptei asupra Legii care reglementează profesia de avocat.
„În esență, Curtea a constatat că soluția legislativă criticată respectă exigențele impuse de art.1 alin.(5) din Constituție, întrucât aceasta conține criterii suficiente, clar exprimate și predictibile pentru a înlătura riscul arbitrariului în evaluarea unui caz de nedemnitate a profesiei de avocat”, a transmis Curtea Constituțională, într-un comunicat de presă.
CCR mai arată că decizia este definitivă și general obligatorie.
Sesizarea a fost depusă de parlamentarii USR și Forța Dreptei, după ce o Lege inițiată de senatori și deputați PSD, dar și de deputatul ex-USR Oana Ozmen, a fost trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru a fi promulgată, la finalul lunii septembrie.
Parlamentarii erau nevoiți să modifice litera a) a Articolului 14 a Legii care reglementează profesia de avocat, după ce judecătorii CCR au declarat-o neconstituțională în anul 2022.
Articolul 14 reglementează situațiile în care o persoană este „nedemnă de a fi avocat”.
„Cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”, este prevederea declarată neconstituțională.
Potrivit proiectului adoptat la finalul lunii septembrie, prevederea declarată neconstituțională se modifică, astfel:
„Cel condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii de un an sau mai mare pentru săvârșirea cu intenție a unei infracţiuni, infracțiune pedepsită cu pedeapsa închisorii având un minim special de cel puțin un an și reprezentând infracțiune contra contra vieții, infracţiune contra patrimoniului, infracţiune contra înfăptuirii justiţiei, infracţiune de corupţie sau de serviciu, infracţiune de fals, infracţiune care aduce atingere unor relaţii privind convieţuirea socială, infracţiune contra securităţii naţionale sau o infracţiune de genocid, contra umanităţii și de război, dacă până la data verificării stării de nedemnitate nu a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei”, potrivit textului adoptat de Parlament.
În sesizarea de neconstituționalitate, USR și Forța Dreptei susțineau că, prin modificările adoptate de coaliție, persoanele condamnate pentru infracțiuni grave – inclusiv loviri sau alte violențe, violențe în familie, șantaj, amenințare sau trafic de droguri – pot deveni avocați.
Opoziția menționa că textul conține prevederi neclare, imprecise și lipsite de predictibilitate, încălcând principiul securității juridice și principiul clarității legii.
„Textul votat de majoritate, pe lângă faptul că este redactat foarte prost, cu multe repetiţii, nu face decât să enumere limitativ câteva categorii de infracţiuni, însemnând că toate celelalte infracţiuni sunt permise în avocatură. Deci, o ruşine mai mare ca acest text cu greu poate fi imaginată, drept pentru care am sesizat Curtea Constituțională”, a declarat Stelian Ion, fost ministru al Justiției și deputat USR.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii