Cum se pedepsește mita electorală
Legislația penală abordează cumpărarea voturilor prin incriminarea infracțiunii de corupere a alegătorilor, dar și prin norme conexe precum cele privind violarea confidențialității votului, notează Legal Badger.
Coruperea alegătorilor, prevăzută în art. 386 din Codul Penal, reprezintă principala reglementare privind combaterea cumpărării voturilor.
Conform legii, „oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”
Legiuitorul a exclus din sfera penală oferirea unor obiecte promoționale cu „valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice”.
Astfel, partidelor politice le este permis, în contextul campaniilor electorale, să distribuie materiale promoționale uzuale, precum pixuri, calendare sau tricouri inscripționate.
Deși textul de lege menționează explicit sancționarea celor care oferă mită electorală, și acceptarea acesteia poate atrage răspunderea penală.
Potrivit sursei menționate, violarea confidențialității votului poate deveni un instrument complementar în mecanismul cumpărării de voturi, permițând „cumpărătorilor” să verifice dacă alegătorii „mituiți” și-au respectat „înțelegerea”.
Art. 387 Cod Penal incriminează violarea confidențialității votului, protejând unul dintre principiile fundamentale ale procesului electoral democratic.
Fapta se pedepsește cu amendă, însă când este săvârșită de un membru al biroului electoral, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Această infracțiune poate fi comisă prin diverse modalități, de la prezența neautorizată în cabina de vot până la utilizarea tehnologiilor de supraveghere.
Deciziile Autorității Electorale Permanente privind alegerile prezidențiale și parlamentare 2024 reglementează posibilitatea asistării votantului în cabina de vot doar atunci când alegătorul prezintă motive temeinice care sunt constatate de către președintele secției de votare. Mai mult, însoțitorul este ales de către votant și nu poate fi unul dintre membrii biroului electoral al secției de votare, candidați sau rude al candidatului.
Sursa foto: Uniunea Europeană
Comentarii