CSM face noi precizări privind reforma pensiilor speciale
Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii susține de principiu creșterea vârstei de pensionare pentru procurori și judecători, cu condiția ca acest lucru să se realizeze etapizat, oferind totodată magistraților posibilitatea de a se pensiona anticipat.
Magistrații de la mai multe instanțe și parchete din țară au anunțat că suspendă activitatea de miercuri, 21 iunie, fiind nemulțumiți de reformele propuse în legea de modificare a sistemului de pensii speciale. Astfel, magistrații vor judeca și vor cerceta doar cauze penale urgente.
Marți, 20 iunie, la Palatul Victoria, s-a desfășurat o întâlnire între reprezentanții coaliției de guvernare – premierul Marcel Ciolacu, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, și ministrul justiției, Alina Gorghiu – și cei ai magistraților – președintele CSM, Daniel Grădinaru, președintele Înaltei Curți, Alina Corbu și procurorul general, Alex Florența -, aceștia din urmă prezentând impactului pe care l-ar putea avea modificările legislative propuse asupra sistemului de justiție.
Ce vor magistrații
Într-un comunicat de presă transmis miercuri, conducerea CSM a venit cu lămuriri referitoare la poziție instituției cu privire la reforma pensiile speciale. Magistrații susțin propunerea coaliției de guvernare de a reglementa un nivel maxim al pensiei, care să nu depășească salariul în plată al unui magistrat în activitate.
De asemenea, magistrații vor stabilirea vechimii în magistratură de minimum 25 de ani pentru pensia specială, din care în mod obligatoriu 20 de ani în funcția de judecător sau procuror.
În același timp, aceștia sunt de acord cu creșterea vârstei de pensionare, cu condiția instituirii unei perioade de tranziție
„Prin urmare, este necesar ca dispozițiile legale să reglementeze o metodă reală de etapizare a creșterii vârstei de pensionare, pe o perioadă de timp rezonabilă, astfel încât să nu se creeze situații discriminatorii între profesioniștii cu o vechime similară în sistemul judiciar, dar cu o vârstă biologică diferită”, avertizează magistrații.
Concret, judecătorii și procurorii sunt nemulțumiți pentru că, potrivit grilei de etapizare propusă de Ministerul Muncii, magistrații născuți în 1975, cu stagiul de vechime de 21 ani, se vor putea pensiona în 2025, la vârsta de 50 ani, în vreme ce cei născuți în 1976, cu vechime similară, se vor putea pensiona abia în 2035, adică la 60 ani.
Totodată, magistrații își doresc instituirea unui sistem de pensionare anticipată cu penalizarea cuantumului pensiei, așa cum se întâmplă și cu alte categorii de salariați.
„Totodată, apreciem că este necesar ca soluția legislativă să prevadă un mecanism de pensionare anticipată, cu penalizarea cuantumului drepturilor de pensie, ce există în prezent în legislația care reglementează sistemul public de pensii. Este echitabil ca o astfel de posibilitate să fie prevăzută și pentru magistrați, mai ales în condițiile în care, potrivit proiectului de lege, limita de vârstă pentru pensionare urmează a fi majorată considerabil”, au transmis reprezentanții CSM.
Reforma pensiile speciale, obligatorie în PNRR
Pentru a debloca tranșa a treia de fonduri de fonduri, în cuantum de 3 miliarde euro, din Planul Național de Redresare și Reziliență autoritățile trebuie să realizeze reforma pensiilor speciale, adică acele pensii care în prezent nu se calculează după principiul contributivității.
Cu alte cuvinte, aceste sisteme de pensii – magistrați, militari, polițiști, diplomați – trebuie făcute sustenabile. Opțiunile pentru guvernanți nu sunt foarte multe, unele dintre ele fiind cuprinse într-un raport realizat de experți ai Băncii Mondiale. Pe scurt, acestea se referă la creșterea vârstei de pensionare, extinderea perioadei față de care se stabilește baza de calcul a pensiei, reducere procentului aferent bazei de calcul și supraimpozitarea. Pe scurt, tăierea pensiilor.
Un proiect de lege, care propune câteva modificări minore ale actualelor sisteme de pensii, realizat de guvernul Ciucă, a trecut de Senat cu câteva modificări, însă responsabilii din cadrul Comisiei Europene i-au avertizat deja pe guvernanții de la București că acesta nu va duce la îndeplinirea reformei asumate în PNRR și implicit la deblocarea fondurilor.
Strânși cu ușa, liderii coaliției de guvernare vor acum să îmbunătățească această inițiativa legislativă. În Camera Deputaților, parlamentarii puterii au depus zeci de amendamente. În cazul magistraților, conform acestor propuneri, vârsta de pensionare va crește etapizat, până în 2030, la 60 ani. În perioada 2024-2029, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente pe 12 luni consecutive la alegere din ultimii 10 ani, urmând ca până în 2043 perioadă să crească până la 300 luni. De asemenea, pensiile speciale ale magistraților ar fi impozitate cu 30% pentru partea necontributivă ce depășește salariul mediu brut pe economie – 6.700 de lei. Procentul ar putea fi însă redus la 15%, cel puțin așa a declarat ministrul muncii, Marius Budăi. În ceea ce privește pensiile aflate în plată, acestea vor fi recalculate în funcție de veniturile nete, iar nu la cele brute, iar actualizarea nu se va mai face în funcție de creșterea indemnizației ca până acum.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii