CSM critică reforma pensiilor speciale: Lezează fundamental independenţa justiţiei
Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii nu susține modificările propuse de coaliția de guvernare cu privire la sistemul de pensii speciale ale magistraților, care ar duce la diminuarea acestor venituri.
Magistrații de la mai multe instanțe și parchete din țară au anunțat că suspendă activitatea de miercuri, 21 iunie, fiind nemulțumiți de reformele propuse în legea de modificare a sistemului de pensii speciale. Astfel, magistrații vor judeca și vor cerceta doar cauze penale urgente.
Marți, 20 iunie, la Palatul Victoria, s-a desfășurat o întâlnire între reprezentanții coaliției de guvernare – premierul Marcel Ciolacu, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, și ministrul justiției, Alina Gorghiu – și cei ai magistraților – președintele CSM, Daniel Grădinaru, președintele Înaltei Curți, Alina Corbu și procurorul general, Alex Florența -, aceștia din urmă prezentând impactului pe care l-ar putea avea modificările legislative propuse asupra sistemului de justiție.
„Reamintim deschiderea Consiliului spre o cooperare loială cu autoritățile implicate în procesul de reformă și faptul că nu ne opunem reformării sistemului pensiilor de serviciu, ci, dimpotrivă, suntem preocupați de găsirea celor mai adecvate soluții normative pentru a da eficiență acestui proces, cu respectarea independenței justiției și a jurisprudenței Curții Constituționale în materie”, au transmis reprezentanții CSM.
În zilele următoare urmează să aibă loc alte întâlniri între președintele CSM și reprezentanții coaliției de guvernare.
Reforma pensiile speciale, obligatorie în PNRR
Pentru a debloca tranșa a treia de fonduri de fonduri, în cuantum de 3 miliarde euro, din Planul Național de Redresare și Reziliență autoritățile trebuie să realizeze reforma pensiilor speciale, adică acele pensii care în prezent nu se calculează după principiul contributivității.
Cu alte cuvinte, aceste sisteme de pensii – magistrați, militari, polițiști, diplomați – trebuie făcute sustenabile. Opțiunile pentru guvernanți nu sunt foarte multe, unele dintre ele fiind cuprinse într-un raport realizat de experți ai Băncii Mondiale. Pe scurt, acestea se referă la creșterea vârstei de pensionare, extinderea perioadei față de care se stabilește baza de calcul a pensiei, reducere procentului aferent bazei de calcul și supraimpozitarea. Pe scurt, tăierea pensiilor.
Un proiect de lege, care propune câteva modificări minore ale actualelor sisteme de pensii, realizat de guvernul Ciucă, a trecut de Senat cu câteva modificări, însă responsabilii din cadrul Comisiei Europene i-au avertizat deja pe guvernanții de la București că acesta nu va duce la îndeplinirea reformei asumate în PNRR și implicit la deblocarea fondurilor.
Strânși cu ușa, liderii coaliției de guvernare vor acum să îmbunătățească această inițiativa legislativă. În Camera Deputaților, parlamentarii puterii au depus zeci de amendamente. În cazul magistraților, conform acestor propuneri, vârsta de pensionare va crește etapizat, până în 2030, la 60 ani. În perioada 2024-2029, pensia specială va fi de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor permanente pe 12 luni consecutive la alegere din ultimii 10 ani, urmând ca până în 2043 perioadă să crească până la 300 luni. De asemenea, pensiile speciale ale magistraților ar fi impozitate cu 30% pentru partea necontributivă ce depășește salariul mediu brut pe economie – 6.700 de lei. Procentul ar putea fi însă redus la 15%, cel puțin așa a declarat ministrul muncii, Marius Budăi. În ceea ce privește pensiile aflate în plată, acestea vor fi recalculate în funcție de veniturile nete, iar nu la cele brute, iar actualizarea nu se va mai face în funcție de creșterea indemnizației ca până acum.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii