„Criza democrațiilor liberale”, episodul Italia. Coaliția condusă de un partid naționalist, cotată cu prima șansă în alegeri
Italia se află în pragul alegerilor parlamentare anticipate, iar sondajele arată că prima șansă pentru formarea noului guvern aparține unei coaliții de dreapta, condusă de Frații Italiei, o formațiune politică naționalistă, conservatoare, care își are originile în fostul partid fascist care a dominat peninsula până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. În prim-plan se află și fostul premier italian Silvio Berlusconi, în vârstă de 85 de ani, al cărui partid are șanse reale să intre în noul Executiv.
Ultimele sondaje de opinie, publicate pe 10 septembrie, arătau că Frații Italiei, cotați la 24%, alături de aliații Liga, condusă de Matteo Salvini, și Forza Italia, condus de Silvio Berlusconi, au cele mai mari șanse să formeze noul guvern, întrucât ar obține aproximativ 46% din voturi, potrivit Reuters.
Alegerile vor avea loc duminică, 25 septembrie, iar pentru prima dată în istorie tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani vor putea vota și pentru Senat, nu doar pentru Camera Deputaților, potrivit jurnaliștilor străini.
În schimb, un sondaj de opinie publicat în luna august de institutul SWG arăta că rata de absență în rândul tinerilor va fi în jur de 34-38%, întrucât 43% dintre tinerii Italiei susțin că votul este „inutil”, întrucât politicienii „fac ce vor”, odată aleși.
Alegerile de duminică vor avea loc într-un context în care Italia se confruntă, la fel ca restul Europei, cu inflația, pericolul unei recesiuni și cu costurile crescute la facturile la energie.
Meloni, pe punctul de a deveni prima femeie prim-ministru
Câștigătorul alegerilor de duminică pare să fie Frații Italiei, un partid conservator, naționalist și populist, care își are rădăcinile în fostul partid fascist care a condus Italia până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Liderul, Giorgia Meloni, ar urma să fie prima femeie care ajunge în funcția de prim-ministru.
Într-un interviu acordat Reuters, Meloni a promis că va tăia taxe, în timp ce va fi „atentă” la finanțele publice, dar, la fel ca restul partidelor mari din Italia, nu menționează sursa de finanțare a măsurilor promise în alegeri.
Deși Frații Italiei a exprimat poziții anti-europene în trecut, în special în ceea ce privește imigrația, Meloni a mai promis că nu va intra în conflict cu instituțiile europene.
„Vrem o altă atitudine a Italiei pe scena internațională, de exemplu în ceea ce privește relația cu Comisia Europeană, dar asta nu înseamnă că vrem să distrugem Europa, că vrem să ieșim din Europa sau că vrem să facem lucruri nebunești”, a spus Giorgia Meloni.
„Giorgia Meloni este foarte interesată să rămână în Uniunea Europeană, datoria publică a Italiei e la 60%, situația economică e înspăimântător de gravă. Italia nu va putea rezista în afara UE, în afara zonei Euro”, a explicat prodecanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, profesorul Andrei Țăranu, pentru Main News.
„Piesa esențială” a coaliției de dreapta
Miliardarul în vârstă de 85 de ani, Silvio Berlusconi, fost premier al Italiei, este „piesa esențială” pentru coaliția de dreapta Frații Italiei – Liga – Forza Italia, a indicat profesorul universitar Andrei Țăranu.
„Deși are condamnare pentru corupție, are o imagine politică dezastruoasă, continuă să fie în politică și să fie o piesă fundamentală pentru următoarea guvernare”, a declarat profesorul universitar.
Reuters arată că excentricul politician a încercat să atragă tinerii să îl voteze, folosindu-se de rețelele de socializare, în special TikTok, unde postează clipuri în timp ce spune glume sau se folosește de imaginea de playboy.
„Vorbesc cu voi, cei peste 18 ani. Fac asta ca să vă cer să mă introduceți prietenelor voastre? Nu! Fac asta să vă cer să ieșiți la vot pe 25 septembrie și să votați pentru mine”, a transmis Berlusconi, într-un clip video postat săptămâna trecută.
În schimb, fostul premier italian a provocat rumoare pe scena internațională, după ce i-a luat apărarea fostului președinte al Federației Ruse, Vladimir Putin, pe care l-a catalogat drept „un prieten vechi”, notează The Guardian.
„Putin a fost împins de populația rusă, de partidul său și de miniștrii săi să inventeze operațiunea militară specială. Trupele ar fi trebuit să intre, să ajungă la Kiev într-o săptămână, să înlocuiască Guvernul Zelenski cu oameni decenți și apoi să plece. În schimb, au găsit rezistență, finanțată cu arme din partea Occidentului”, a spus Berlusconi în timpul unei intervenții la o televiziune italiană.
Profesorul Andrei Țăranu susține, în schimb, că relația „caldă” dintre Berlusconi și Putin este contrabalansată de ceilalți doi parteneri de coaliție.
„Matteo Salvini s-a apărat masiv de ideea că Liga ar fi fost finanțat de Rusia, iar Frații Italiei e naționalist catolic, relația cu Rusia e proastă spre foarte proastă, ei vin totuși din fascismul care a fost împotriva Rusiei, a Revoluției Ruse, nu cred că vor avea o poziție blândă sau empatică cu Rusia lui Putin”, a explicat profesorul din cadrul SNSPA.
„Criză a democrației liberale”
Prodecanul Facultății de Științe Politice a SNSPA a explicat că avântul partidelor de tipul Frații Italiei vine pe fondul unei „revolte masive a societății italiene împotriva elitelor politice”.
„Reacția este clar la adresa elitei, considerată ca fiind coruptă, mai degrabă arogantă, și din cauza aceasta cetățenii Italiei chiar sunt în favoarea unei schimbări a elitei. Și cetățenii români din Italia, cu drept de vot, sunt la fel de radicalizați la dreapta ca și mulți italieni”, a precizat Andrei Țăranu.
„Revolta” societății la adresa elitelor politice duce la „o criză a democrației liberale” și a fost întâlnită în ultima perioadă în state precum Franța, Germania sau Statele Unite ale Americii, a adăugat profesorul universitar.
„E un refuz tot mai puternic. Elitele au sprijinit modelul unei democrații liberale care, din nefericire, a început să scârțâie. Cetățenii vor mai multe puteri, nu neapărat mai multă libertate, din contră. Vor mai puțină libertate, dar mai multă putere și un sprijin mai puternic din partea statului. Asta conduce la criza democrației liberale, nu a întregii democrații”, este părerea prodecanului Facultății de Științe Politice a SNSPA.
Sursă foto: Georgia Meloni / Facebook
Comentarii