Miercuri, 30 aprilie, pe ordinea de zi a ședinței plenului Camerei Deputaților a intrat în dezbatere un proiect care modifică Codul administrativ, iar un amendament legat de angajările în cadrul Autorității Electorale Permanente (AEP) a stârnit controverse în rândul parlamentarilor. USR a acuzat PSD și PNL că prin acest amendament vor să-l scape de închisoare pe șeful AEP, Constantin Florin Mitulețu-Buică. Social-democrații susțin, la rândul lor, că cei de la USR „inventează vinovății”. Juriștii consultați de Main News au emis opinii diferite, dar fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, contrazice varianta avansată de USR. 

Între timp, proiectul rămâne în continuare pe agenda plenului, în dezbatere.

Pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, 30 aprilie, a fost înscris și proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2021 pentru modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Amendamentul criticat de USR – depus în Comisii și care schimbă forma adoptată de Senat – prevede că personalul aparatului de specialitate al AEP cu statut de înalt funcţionar public parlamentar este „numit, eliberat sau destituit din funcţie prin ordin al președintelui autorității”.

În forma adoptată de Senat, personalul aparatului de specialitate al AEP cu statut de înalt funcţionar public parlamentar ar fi urmat să fie „numit prin concurs, examen sau modificarea raporturilor de serviciu, după caz”.

Modificările sunt evidențiate mai jos:

Foto: Captură din proiectul de lege

În aceste condiții, USR acuză că PSD și PNL vor să-l scape de închisoare pe șeful AEP, Constantin Florin Mitulețu-Buică, care este acuzat de procurori de mai multe infracțiuni de abuz în serviciu, după ce a demis abuziv doi directori și a angajat alți 18, fără concurs.

Membrii USR acuză că amendamentul a fost depus pe ascuns marți seara, în Comisia de administrație.

„PSD și PNL vor să dea un tun marca OUG 13. Un amendament depus pe ascuns și scapi de închisoare, asta au vrut să facă cu proiectul care l-ar scăpa de necazuri pe șeful AEP. Amendamentul a fost strecurat marți seară, în Comisia de administrație, iar astăzi au și pus proiectul la votul final.

După ce am atras atenția asupra mârșăviei puse la cale de PSD și PNL, au făcut strategic un pas înapoi și au mutat proiectul spre coada ordinii de zi, așa că nu a mai fost discutat astăzi. Au respins însă solicitarea USR de retrimitere la comisii a proiectului, așa că el rămâne pe ordinea de zi și, cel mai probabil, vor încerca să-l împingă la vot imediat după sărbători”, a declarat Ionuț Moșteanu, liderul grupului USR din Camera Deputaților, citat într-un comunicat al formațiunii.

Moșteanu susține că, în acest mod, fapta de care este acuzat șeful AEP dispare, astfel că acesta ar urma să nu fie tras la răspundere.

„Poți să comiți acte de corupție, să îți promovezi ilegal sinecurile în funcție pentru a captura instituții, iar dacă DNA te prinde, dai o lege și scapi. Nu va rămâne așa”, a subliniat deputatul.

Fost președinte al CCR: Numai legile penale pot fi aplicate retroactiv

Opiniile specialiștilor în drept cu privire la modul de aplicare a legii, consultați de Main News, sunt împărțite. Fostul șef al CCR, avocatul Augustin Zegrean, a precizat, la solicitarea Main News, că articolul respectiv nu l-ar scăpa pe șeful AEP de răspunderea penală.

„Nu este așa, pentru că nu este o lege penală. Deci, numai legile penale pot fi aplicate retroactiv, legea civilă dispune numai pentru viitor. Dacă îi modifică lui atribuțiile de serviciu începând de mâine, nu pot să spună că persoana în cauză avea dreptul să concedieze pe respectivii acum trei ani.

(Legea nu se aplică retroactiv – n.red.) cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, dar asta fiind o lege civilă, deci o lege din domeniul contractului de muncă, atribuțiile unui șef de instituție, nu. Eu știu unde-i duce gândul pe cei de la USR, pentru că este o decizie a Curții Constituționale care spune că este abuz numai când se face o încălcare a legii, se comite o faptă de către un funcționar prin încălcarea legii. Asta nu îl scapă de răspunderea penală, pentru că nu este o lege penală”, a declarat pentru Main News Augustin Zegrean.

Fostul șef al CCR a mai punctat că „faptul că ei modifică acum atribuțiile lui de serviciu nu schimbă situația de acum 3 ani”. Și alți specialiști în drept consultați de Main News au precizat că schimbările nu ar avea niciun impact în ceea ce privește dosarul penal al șefului AEP.

Pe de altă parte, un alt avocat care a preferat să își păstreze anonimatul a precizat că se aplică legea penală mai favorabilă în momentul în care o faptă este prevăzută în legea penală, iar ulterior se modifică conținutul legii și, prin urmare, nu mai este fapta respectivă nu mai este prevăzută.

„Atunci fapta nu mai este încadrabilă în infracțiunea de abuz (…) Drept urmare, nu mai este infracțiune”, a explicat acesta.

PSD susține că USR inventează vinovăţii

PSD a reacționat la acuzațiile lansate de USR și susține că partidul condus interimar de Cătălin Drulă încearcă să abată atenţia publică de la scandalul achiziţiei de vaccinuri. „USR comite erori impardonabile de interpretare juridică”, susțin social-democrații.

„Din incompetenţă sau cu premeditare, USR comite o gravă eroare! Amendamentele propuse de PSD în Senat, pentru modificarea Codului Administrativ în secţiunea privind AEP, nu modifică legislaţia penală (Codul Penal sau alte prevederi penale din legi speciale). Deci nu are cum să apară o lege penală mai favorabilă preşedintelui AEP!

Prin urmare se aplică principiul neretroactivităţii legii, ceea ce înseamnă că amendamentele propuse vor dispune doar pentru viitor. Aşadar, procesul preşedintelui AEP se va judeca în continuare după legislaţia AEP existentă la momentul comiterii faptei”, transmite formațiunea condusă de Marcel Ciolacu.

Sursa citată a adăugat că „USR a pierdut încă o bună ocazie să tacă!”.

Trimiterea în judecată a șefului AEP

Constantin Mitulețu-Buică a fost trimis în judecată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3, în noiembrie 2021, sub acuzațiile de abuz în serviciu și abuz în serviciu în formă continuată.

Acesta a fost pus sub acuzare de procurori în luna martie a anului trecut, după ce ar fi blocat mai multe posturi din cadrul AEP și nu a organizat concursuri pentru ocuparea lor.

„Este vorba despre sancționarea a doi angajați cu avertisment, care ulterior au și demisionat. Au fost trecuți de pe funcție de conducere pe funcție de execuție. Fiind sub presiunea comisiei de anchetă, finalizarea referendumului și alegerile europarlamentare, au decis să demisioneze. Au văzut că trebuie să stea 30 de zile, conform legii, așa că au cerut acordul părților. Au plecat pe cale amiabilă. (…) Nu mă consider vinovat absolut cu nimic. Consider că am luat cea mai bună măsură la momentul acela, mai ales că eram în timpul organizării alegerilor parlamentare. (…) Dosarul a pornit de la plângerile acestor angajați”, a declarat Constantin Mitulețu-Buică, pentru Main News, la acea vreme.

Constantin Mitulețu-Buică a fost desemnat de PSD în funcția de șef al AEP, după retragerea din cursă a lui Mircea Drăghici, trezorierul partidului la acea vreme.

Foto: Inquam Photos / George Calin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp