Modul în care Austria gestionează problema migranților, criticat de UE / Recomandările Consiliului
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la finalul anului trecut, o decizie prin care cere Austriei să remedieze deficiențele identificate în urma unei evaluări din anul 2020 privind aplicarea acquis-ului Schengen în domeniul returnării cetăţenilor unor terţe state. Concret, s-au constatat deficiențe în legislația internă, precum în legile privind căile de atac, dar și deficiențe la condițiile din centrele de cazare și la cazarea minorilor, între altele.
Cu aproximativ o săptămână înaintea adoptării deciziei de către Consiliul UE, Austria s-a opus aderării țării noastre la Spațiul Schengen, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) de pe 9 decembrie, argumentând că România nu are capacitatea de a gestiona frontierele Schengen, Austria confruntându-se cu un număr mare de migranți.
Austria ar trebui să elaboreze un plan de acţiune pentru punerea în aplicare a tuturor recomandărilor în termen de două luni de la aplicarea deciziei.
Astfel, conform documentului, Austria trebuie să implementeze „o abordare coerentă în domeniul imigrației și al azilului care privește, în egală măsură, crearea unui sistem comun în domeniul azilului, o politică de imigrație legală și combaterea imigrației ilegale”.
Între recomandările concrete se numără specificarea, în toate deciziile de returnare emise, a obligației de a părăsi teritoriul tuturor statelor spațiului Schengen.
Guvernul de la Viena trebuie și să ia măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de luare în custodie publică din centrele de cazare, asigurându-se că centrele de cazare sunt concepute într-un mod care să reflecte natura luării în custodie publică, că resortisanții țărilor terțe sunt, în principiu, ținuți în custodie publică în regim deschis, că se oferă mai frecvent o gamă mai largă de activități recreative organizate și că toate camerele și spațiile comune sunt dotate în mod corespunzător și se află în stare bună.
În plus, Consiliul UE numește două centre de detenție ale poliției, Roßauer Lände și Hernalser Gürtel, în cazul cărora cere expres ca vizitele „să aibă loc într-un mediu care respectă dreptul la viață privată și la viața de familie”.
Mai mult, Austria trebuie să se asigure că minorii ţinuţi în custodie publică sunt separaţi în toate circumstanţele de adulţi cu care nu sunt înrudiţi.
Totodată, Consiliul UE mai arată că Austria ar trebui să modifice dreptul intern astfel încât căile de atac împotriva deciziilor de returnare, în cazul în care decizia ar expune cetăţeanul unei ţări terţe riscului real de a fi supus unui tratament contrar articolului 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului sau articolului 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE, să aibă efect suspensiv cel puţin până când instanţa va hotărî dacă acordă sau nu un efect suspensiv căii de atac.
Sursa foto: Uniunea Europeană
Comentarii