Comisia Europeană recomandă achitarea parțială a celei de-a doua cereri de plată din PNRR / Doua jaloane au rămas restante
Comisia Europeană a aprobat marţi, 27 iunie, o evaluare preliminară prin care recomandă achitarea parțială a cererii de plată numărul doi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) din cauza neîndeplinirii unor jaloane pe energie. Prin urmare, România va primi doar o parte din suma de 2,8 miliarde euro, urmând ca diferența stabilită să fie achitată după îndeplinirea obligațiilor restante.
„Încurajăm România să îşi accelereze eforturile în următoarele şase luni cu privire la cele două etape legate de investiţiile în energie care nu sunt încă realizate. Încurajăm toate statele membre, inclusiv România, să procedeze rapid la punerea în aplicare a planurilor lor de redresare şi rezilienţă. Comisia este alături de voi”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Pe 16 decembrie 2022, România a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe 49 de jaloane şi două ţinte stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru a doua plată. După examinarea dovezilor furnizate de autorităţile române, executivul comunitar a considerat că 47 de jaloane şi două ţinte din totalul de 49 de jaloane şi două ţinte au fost atinse în mod satisfăcător.
Două jaloane legate de investiţiile în energie (jaloanele 129 şi 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător, susțin reprezentanții Comisiei.
„Comisia recunoaşte primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, deşi mai sunt încă multe de făcut. Prin urmare, Comisia activează procedura de suspendare a plăţilor, în temeiul articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, această procedură oferind statelor membre timp suplimentar pentru a atinge jaloanele restante, permiţându-le, în acelaşi timp, să beneficieze de o plată parţială legată de jaloanele şi ţintele care au fost atinse în mod satisfăcător.
Planul de redresare şi rezilienţă al României include o gamă largă de măsuri de investiţii şi reformă, grupate în cadrul a 15 componente tematice. Planul este sprijinit de peste 29 de miliarde de euro sub formă de granturi şi împrumuturi, din care 13 % (3,7 miliarde de euro) i-au fost plătite României sub formă de prefinanţare, în decembrie 2021 (1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanţare din granturi) şi în ianuarie 2022 (1,9 miliarde de euro sub formă de prefinanţare din împrumuturi). La 27 octombrie 2022, România a primit prima tranşă de 2,6 miliarde de euro (1,8 miliarde euro sub formă de granturi şi 0,8 miliarde euro sub formă de împrumuturi), în afara prefinanţării.
Plăţile din cadrul Mecanismul de Redresare și Reziliență se bazează pe performanţă şi depind de punerea în aplicare de către statele membre a investiţiilor şi a reformelor prezentate în planurile lor de redresare şi rezilienţă.
România are acum dreptul de a-i prezenta Comisiei observaţiile sale în termen de o lună de la primirea comunicării. Dacă, în urma observaţiilor României, Comisia ar confirma evaluarea sa potrivit căreia cele două jaloane restante nu au fost atinse în mod satisfăcător, aceasta va stabili cuantumul plăţii care urmează să fie suspendat prin aplicarea metodologiei sale de suspendare a plăţilor.
Din acel moment, România va avea la dispoziţie o perioadă de şase luni pentru a îndeplini în mod satisfăcător jaloanele restante. Dacă şi când vor fi atinse jaloanele, Comisia va ridica suspendarea plăţii şi va trimite evaluarea sa către Comitetul economic şi financiar, urmând procedura descrisă mai sus cu privire la evaluarea preliminară pozitivă.
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii