CNSAS – Majoritatea titularilor celor 250.000 de dosare de urmărire deschise de Securitate în 1980-1989 erau bărbaţi, 50.000 aveau studii superioare, 35.000 erau pensionari / 500 de ziarişti şi 3000 de membri ai cultelor, vizaţi
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) precizează că majoritatea titularilor celor 250.000 de dosare de urmărire deschise de Securitate în 1980-1989 erau bărbaţi, 50.000 aveau studii superioare, iar 35.000 erau pensionari. De asemenea, 18.500 dintre cei urmăriţi erau din domeniul universitar, iar 8000 erau din alte forme de învăţământ – profesori, învăţători, educatori, pedagogi. În domeniul artei erau supravegheate informativ cel puţin 2000 de persoane. Printre urmăriţi se aflau şi 500 de ziarişti, dar şi aproximativ 3.000 de membri ai cultelor. ”Regimul comunist considera clasa muncitoare ca având cea mai înaintată conştiinţă revoluţionară şi, deci, principalul susţinător al P.C.R. Cu toate acestea, numai între 1980-1989, peste 45.000 de mii de dosare au avut ca titulari membri ai acestei categorii sociale”, precizează CNSAS, printre urmăriţi aflându-se muncitori, maiştri, zidari, mineri, sudori.
”Toată lumea era suspectă”, notează CNSAS într-o postare pe pagina de Facebook, referitoare la cei vizaţi în cele 250.000 de dosare de urmărite deschise de Securitate în ultima decadă a regimului comunist (1980-1989).
206.000 dintre titulari erau bărbaţi. 50.000 aveau studii superioare, iar 35.000 erau pensionari.
În domeniul universitar erau cam 18.500 de urmăriţi, din care 2300 cadre didactice, 800 de cercetători şi 300 de doctoranzi străini, iar pentru personalul din treptele inferioare ale învăţământului (profesori, învăţători, educatori, pedagogi) erau deschise 8.000 de dosare.
10.500 erau ingineri, cărora li se adăugau 1900 de subingineri, 700 de laboranţi şi 780 de proiectanţi. De asemenea, erau cuprinşi în diferite forme de urmărire şi 500 de arhitecţi.
La capitolul sănătate sunt prinşi în evidenţe 5700 de urmăriţi, 1500 erau în sistemul juridic şi aproape 3000 se numărau între membrii cultelor.
În domeniul artei erau supravegheate informativ cel puţin 2000 de persoane, din care 300 de actori, 320 de pictori, 100 de balerini/ balerine, 90 de sculptori, 100 de scriitori. În plus, erau urmăriţi 150 de muzeografi, 250 de bibliotecari şi 500 de ziarişti.
2700 dintre cei urmăriţi erau turişti străini.
Peste 21.000 de agricultori – cuprinşi în C.A.P.-uri, sau cu gospodării individuale – erau şi ei puşi în urmărire de Securitate.
”Regimul comunist considera clasa muncitoare ca având cea mai înaintată conştiinţă revoluţionară şi, deci, principalul susţinător al P.C.R. Cu toate acestea, numai între 1980-1989, peste 45.000 de mii de dosare au avut ca titulari membri ai acestei categorii sociale. Între ei se numărau 16.600 de muncitori, 2.100 de maiştri, 1.900 de mecanici (de toate tipurile), 3.500 de electricieni, 6.300 de lăcătuşi, 1.200 de sudori, 1.000 de zidari, 800 de mineri”, remarcă reprezentanţii CNSAS.
Foto: Inquam Photos
Comentarii