Cine este Robert Fico, premierul Slovaciei, devenit ţinta unui atentat
Premierul slovac Robert Fico, care, potrivit guvernului său, se află în pericol de moarte după ce a fost împuşcat miercuri într-un oraş din provincie, a preluat puterea în octombrie anul trecut pentru a patra oară şi a orientat politica externă a ţării către viziuni mai pro-ruse, relatează Reuters.
El a iniţiat, de asemenea, modificări ale Codului penal şi ale mass-media, care au stârnit îngrijorări cu privire la slăbirea statului de drept.
Pe parcursul unei cariere de trei decenii, Fico, în vârstă de 59 de ani, a navigat cu abilitate între curentul principal pro-european şi poziţiile naţionaliste anti-Bruxelles şi anti-americane, arătând în acelaşi timp disponibilitatea de a schimba direcţia în funcţie de opinia publică sau de schimbarea realităţilor politice.
El a îmbrăţişat poziţii mai extreme în ultimii patru ani, care includ critici stridente la adresa aliaţilor occidentali, promisiuni de a opri sprijinul militar pentru Kiev, opoziţie faţă de sancţiunile impuse Rusiei şi ameninţări de a se opune prin veto oricărei viitoare invitaţii de aderare la NATO pentru Ucraina.
Coaliţia sa a oprit livrările oficiale de arme ale statului slovac către Ucraina, permiţându-le pe cele private, şi a vorbit despre ceea ce el a numit influenţa occidentală în război, care a dus, în opinia sa, doar la măcelărirea reciprocă a unor naţiuni slave.
Cu toate acestea, Fico a rămas constant de-a lungul carierei sale în ceea ce priveşte promisiunile de a proteja standardele de viaţă ale celor rămaşi în urmă într-o ţară în care condiţiile pentru mulţi dintre ei nu ajung decât foarte greu la nivelul celor din Europa de Vest şi în care mulţi păstrează amintiri relativ plăcute ale trecutului din perioada comunistă.
„Fico este un tehnician al puterii, de departe cel mai bun din Slovacia. El nu are pereche în acest moment”, a declarat sociologul Michal Vasecka, de la Bratislava Policy Institute. „Fico urmăreşte mereu sondajele de opinie, înţelege ce se întâmplă” în societate, spune sociologul.
„Niciun glonț pentru Ucraina”
Sloganul său de campanie „Nici măcar un singur glonț” pentru Ucraina a atras alegătorii din această ţară NATO de 5,5 milioane de locuitori, unde doar o minoritate din consideră că Rusia este vinovată pentru războiul din Ucraina.
Fico, pe care analiştii îl văd inspirat de Viktor Orban, a declarat că el ţine cont de interesele Slovaciei şi că doreşte ca războiul să se încheie, în timp ce aliaţii occidentali şi Ucraina spun că oprirea ajutorului militar acordat Kievului ar ajuta doar Rusia.
„Îl vedem pe Viktor Orban ca pe unul dintre acei politicieni europeni care nu se tem să apere în mod deschis interesele Ungariei şi ale poporului maghiar”, a declarat Fico pentru Reuters în răspunsuri trimise prin e-mail anul trecut. „El le pune pe primul loc. Şi acesta ar trebui să fie rolul unui politician ales, să aibă grijă de interesele alegătorilor săi şi ale ţării sale”, a argumentat slovacul.
Născut într-o familie din clasa muncitoare, Fico a absolvit facultatea de drept în 1986 şi s-a alăturat partidului comunist aflat atunci la putere.
După căderea regimului comunist în 1989, a lucrat ca avocat al guvernului, a câştigat un loc în parlament sub conducerea partidului comunist redenumit şi a reprezentat Slovacia la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Fico a condus partidul SMER-Social Democraţia din 1999, după ce l-a înfiinţat pentru a se opune cabinetului reformist de centru-dreapta.
El a transformat nemulţumirea faţă de reformele economice liberale în prima sa victorie electorală în 2006. Dar, de asemenea, a menţinut ţara pe calea adoptării monedei euro în 2009, deşi a format un guvern cu naţionaliştii.
Cel de-al doilea cabinet al său a câştigat după ce o altă coaliţie de centru-dreapta s-a destrămat doi ani mai târziu, iar o poziţie dură împotriva migranţilor l-a ajutat să fie reales în 2016. După această victorie, el a declarat că dorea ca Slovacia să facă parte din nucleul central al UE, alături de Franţa şi Germania.
Cazul jurnalistului asasinat
Norocul politic al lui Fico a dispărut în 2018, când jurnalistul Jan Kuciak, care investiga corupţia la nivel înalt, şi logodnica sa Martina Kusnirova au fost ucişi de un ucigaş plătit. Acest eveniment a alimentat proteste în masă împotriva corupţiei, iar Fico a fost forţat să demisioneze. SMER a pierdut puterea în alegerile din 2020 în faţa unor partide care se angajau să elimine corupţia, iar partidul său s-a divizat.
Cu o popularitate sub 10%, Fico a încercat să exploateze temerile alegătorilor în timpul pandemiei de coronavirus, când a criticat măsurile în materie de sănătate ale guvernului. „El a devenit cel mai proeminent reprezentant politic al unei mişcări împotriva măştilor sanitare şi a vaccinării”, a declarat analistul politic Grigorij Meseznikov. În acelaşi timp, el a exploatat nemulţumirea faţă de conflictele din cadrul coaliţiei de guvernare şi a pus sub semnul îndoielii direcţia pro-occidentală a acesteia, în ton cu narativele pro-ruse de pe reţelele sociale care se răspândeau în Slovacia.
Fico a respins, de asemenea, acuzaţiile de corupţie care au urmărit partidul său pe parcursul carierei sale politice. El a fost acuzat de conspiraţie penală în 2022 pentru a folosi informaţii de la poliţie şi fisc despre duşmanii săi politici – acuzaţii pe care le-a negat şi care au fost ulterior retrase.
Comentarii