🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Ministerul Afacerilor Externe și mai mulți politicieni din țară au criticat modul în care Parlamentul Ucrainei a adoptat Legea minorităților naționale și susțin că o parte dintre modificări au un impact negativ la adresa comunității române din țara vecină, fiind subliniate în special limitările accesului la educație.

Parlamentul Ucrainei a adoptat, pe 13 decembrie, Legea privind minoritățile naționale (comunitățile) din Ucraina, ce vizează completarea unui cadru normativ ce își propune să protejeze drepturile persoanelor care aparțin minorităților naționale.

Potrivit articolului 3 din Legea menționată, statul ucrainean „garantează persoanelor aparținând minorităților naționale protecția drepturilor, libertăților și interesele lor”. Totodată, „orice discriminare directă sau indirectă împotriva persoanelor aparținând minorităților naționale este interzisă”, potrivit articolului 4.

O persoană care aparține unei minorități naționale are dreptul la „autoidentificare, participarea la întruniri pașnice, la exprimare liberă a opiniilor, credințelor, gândurilor, vorbelor, conștiinței și religiei; a participa în viața politică, economică și socială, la utilizarea limbii minorității naționale, la educație, în special în limbile minorității și la păstrarea identității culturale”.

În articolul 9 se arată că „persoanele aparținând minorităților naționale au dreptul de a participa la alegeri și referendumuri, de a fi ales pentru autoritățile reprezentative” sau „dreptul la participare egală la viața economică și socială a țării”.

Potrivit articolului 10, „o persoană ce aparține unei minorități naționale are dreptul să utilizeze liber și nestingherit limba minorității, în mod public și privat, în forme orale și scrise, în limitele a ceea ce nu este împotriva Legii”. Totodată, „limbile minorităților naționale pot fi utilizate în mass-media, conform Legii”.

În schimb, la capitolul Educație se face trimitere la Legea Educației din Ucraina, dar este menționat că „statul promovează formarea și perfecționarea calificărilor de pedagogie și lucrători științifici în limbile minorităților naționale”.

O altă prevedere arată că „instituțiile de învățământ private care oferă învățământ general complet pe cheltuiala persoanelor fizice, în special a celor fondate de societăți culturale naționale, au dreptul de a alege liber limba de învățare (cu excepția instituțiilor de învățământ care primesc fonduri publice) și sunt obligate să se asigure că elevii stăpânesc limba de stat”.

Politica statului ucrainean în domeniul minorităților naționale se bazează, conform Legii, pe următoarele principii:

• „Protecția drepturilor și libertăților persoanelor aparținând minorităților naționale;
• Prevenirea discriminării cetățenilor minorității;
• Recunoașterea dreptului unei persoane aparținând unei minorități naționale să aleagă liber și să-și restabilească liber apartenența la o comunitate;
• Asigurarea libertății unei persoane aparținând minorităților naționale de păstra și dezvolta identitatea sa etnică, culturală, lingvistică și religioasă;
• Integrarea persoanelor aparținând minorităților naționale în societatea ucraineană;
• Prevenirea asimilării forțate a minorităților naționale;
• Contracararea manifestărilor de xenofobie, incitare rasială sau etnică;
• Prevenirea conflictelor interetnice și utilizarea minorităților de către alte state pentru autonomia regiunilor lor de reședință și dezintegrarea Ucrainei;
• Respect reciproc, înțelegere reciprocă și cooperare între toate persoanele care trăiesc pe teritoriul Ucrainei, indiferent de etnie sau identitate;”

Legea le mai dă dreptul persoanelor care aparțin minorităților naționale să mențină legături cu reprezentanți ai „țărilor de rudenie etnică”, să primească primească ajutoare de la state străine, dar le interzice acestora să coopereze și să primească ajutor din străinătate din partea „altor state, organizații sau instituții străine care vizează lichidarea independenței Ucrainei, schimbarea sistemului constituțional prin forță, încălcarea suveranității și integrității teritoriale a statului, subminarea securității acestuia acapararea ilegală a puterii de stat, propaganda de război, violență etc, incitarea la dușmănia interetnică, rasială, religioasă, la încălcarea drepturilor și libertatea omului, sănătatea publică”.

Legea, în schimb, nu a fost promulgată încă de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski.

Ce critică Ministerul de Externe

Deși Legea a fost adoptată pe 13 decembrie, Ministerul de Externe a transmis joi, 22 decembrie, un punct de vedere prin care subliniază aspectele pozitive ale Legii, dar critică modul în care a fost adoptată și o parte dintre prevederi.

Concret, MAE susține că Parlamentul Ucrainei ar fi trebuit să se consulte cu Comisia de la Veneția înainte de adoptarea Legii și, de asemenea, arată că „este regretabil” că nu a fost organizată o consultare și cu reprezentanții comunității române din țara vecină.

„România susține pe deplin parcursul european al Ucrainei și înțelege dorința firească de accelerare a procesului de apropiere de UE, însă semnalează faptul că accelerarea intempestivă a procesului de legiferare în acest domeniu a afectat, de o manieră semnificativă, procesul de consultare cu reprezentanții minorităților naționale, care ar fi trebuit să fie unul de substanță, anterior adoptării legii”, arată MAE, menționând că a cerut de mai multe ori „consultarea temeinică” a comunității române.

Aspectele pozitive scoase în evidență de MAE, care arată că „pe fond, Legea reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterior analizate la nivelul legislativului ucrainean”:

• „menținerea referirii în partea preambulară a legii la instrumentele europene de referință în materie, Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, precum și la alte tratate internaționale ratificate de Ucraina, ca bază pentru conturarea politicilor în materie de minorități naționale;
• menționarea expresă a priorității tratatelor internaționale la care Ucraina este parte asupra legii în discuție;
• sublinierea expresă a prevenirii asimilării persoanelor aparținând minorităților naționale ca principiu pe care se bazează politica Ucrainei în domeniu;
• clarificarea textului articolului privind interzicerea discriminării, în sensul că noul text nu mai induce percepția unei eventuale interdicții a discriminării pozitive, care este de esența politicilor în materie de promovare și protejare a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale;
• menținerea prevederii privind promovarea și sprijinirea de către stat a studierii istoriei și culturii minorităților naționale;
• asigurarea consultării reprezentanților minorităților naționale prin: includerea între atribuțiile autorităților competente pentru realizarea politicii în domeniu a desfășurării de consultări cu reprezentanții asociațiilor minorităților naționale în chestiuni legate de drepturi și libertăți ale persoanelor aparținând minorităților naționale, prin crearea, în cadrul organului central al executivului cu atribuții în materie, a unui organism consultativ în componența căruia sunt incluși reprezentanți ai asociațiilor civice ale minorităților naționale, prin posibilitatea constituirii la nivel local a unor organisme consultative cu participarea reprezentanților minorităților naționale, la inițiativa acestora sau prin Centrul minorităților naționale;
• sunt exceptate de la limitările din Legea limbii de stat producția tipografică editată în limbile minorităților și librăriile specializate dedicate minorităților naționale, în sensul în care nu li se aplică cerința de publicare de carte în limba ucraineană în procent de 50%, respectiv, de distribuire de carte în limba de stat în același procent; distribuirea de materiale electorale în limba de stat și în limba minorităților naționale în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale;
• reconfirmarea asigurării pentru învățământul organizat exclusiv în regim privat (fără contribuție de la bugetul de stat al Ucrainei) a exceptării de la rigorile legii educației, subzistând doar obligația de a asigura cunoașterea limbii ucrainene la nivelul standardelor de stat”

Prevederile ce pot avea un impact negativ, subliniate de MAE:

• „În timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute;
• subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
• nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească; persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
• dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
• în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale; nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat; subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop”

Diplomații români susțin că vor continua dialogul cu autoritățile ucrainene până vor primi asigurări că „promovează pe deplin drepturile identitare ale etnicilor români” și atrag atenția că „efortul de aderare la Uniunea Europeană trebuie fundamentat pe reforme temeinice și pe asumarea tuturor valorilor europene”.

„Doar un astfel de proces va conduce la construcția unei societăți armonioase, tolerante și echilibrate, în beneficiul tuturor cetățenilor ucraineni, indiferent de etnie. Totodată, MAE subliniază că, pe lângă caracterul obligatoriu și de asumare a implementării unor reforme, secvențele premergătoare aderării și pașii efectuați în cadrul unui proces de aderare la UE constituie un element esențial și indispensabil pentru consolidarea rezilienței statului și a unei arhitecturi congruente cu cea europeană”, se mai arată în punctul de vedere al MAE.

În plus, a fost reiterat apelul către autoritățile ucrainene de a nu mai recunoaște așa-zisa „limbă moldovenească”, pentru a permite un „acces mai amplu al românilor din Ucraina la educația în limba română”.

„Aspectele de analiză și solicitările anterior prezentate au fost transmise părții ucrainene prin intermediul unei scrisori adresate de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu omologului său Dmytro Kuleba. De asemenea, ele vor fi detaliate în contactele Centralei MAE cu Ambasada Ucrainei la București și ale Ambasadei României la Kiev cu autoritățile ucrainene, în continuarea dialogului frecvent și dens pe acest subiect, deja derulat”, potrivit sursei citate.

Europarlamentar: Sunt mâhnit!

O altă reacție a venit inclusiv din partea europarlamentarului și vicepreședintelui PNL Rareș Bogdan, care a spus că este „nedrept și jignitor” că sunt menținute prevederile care limitează accesul la educație al minorităților.

„Se stipulează că, după clasele primare, se introduc cote proporționale pe criterii etnice, ceea ce face ca elevii români să aibă materii cu predilecție în ucraineană și termină liceul fără sa aibă competente solide in limba maternă. Sunt mâhnit, deoarece după invadarea Ucrainei de către Putin, românii au arătat o solidaritate rară în lume, i-au considerat pe refugiați membri ai familiilor lor, și-au dat cămașa de pe ei, iar statul român a alocat resurse pentru facilitarea tranzitului către alte state UE, dacă au dorit”, a transmis Rareș Bogdan, pe Facebook.

În plus, angajamentului statului ucrainean de a nu asimila minoritățile și de a condamna discriminarea „este insuficient”, a adăugat europarlamentarul.

„Cred că rezolvarea acestei probleme, care pentru România este extrem de importantă, va ajuta Ucraina inclusiv în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ucraina nu are a se teme de minoritatea românească, aceasta nu este în situația celei ruse, folosită de un criminal în referendum-uri pentru a-și justifica invazia de ev mediu.

Dimpotrivă, atenuarea nemulțumirilor îi va determina pe cetățenii ucraineni de etnie română să constituie o voce și mai puternică împotriva războiului nedrept dus de un terorist. Ucraina are statut de țară candidată la UE, printre ale cărei valori fundamentale este protecția reală a minorităților”, a adăugat vicepreședintele PNL.

Liderul PSD: Ne așteptăm ca partenerii și vecinii noștri să acorde aceleași drepturi minorității române

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a amintit că în discursul susținut în Parlamentul României în luna aprilie, „președintele Ucrainei ne-a promis că va proteja minoritatea românească” din țara vecină și i-a cerut să intervină pentru revizuirea Legii. Ciolacu a subliniat, în schimb, că există „reglementări pozitive, care trebuie salutate”.

„Președintele ucrainean m-a asigurat chiar în timpul vizitei pe care am făcut-o la Kiev că minoritatea română din Ucraina va avea parte de aceleași drepturi, protecție și tratament ca și minoritatea ucraineană din România”, a mai transmis președintele Camerei Deputaților.

Liderul PSD a mai menționat că România a sprijinit Ucraina prin „gestionarea fluxului de refugiați” și „facilitarea exporturilor de grâne” și că țara noastră a demonstrat că „poate fi un partener de nădejde în situații critice”.

„România este un exemplu în protejarea minorităților și ne așteptăm ca partenerii și vecinii noștri să acorde aceleași drepturi, atenție și protecție minorității române, așa cum o facem noi de câteva decenii”, mai susține Ciolacu.

Sursă foto: Inquam Photos / Adel Al-Haddad

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp