Ce înseamnă pentru România un parteneriat strategic cu Ucraina/Adrian Cioroianu: Acest război ne-a apropiat unii de alții
Prima şedinţă comună a guvernelor României şi Ucrainei, care a avut loc miercuri, 18 octombrie, la Kiev, este cu adevărat „un moment istoric”, a declarat primul-ministru Marcel Ciolacu, în cadrul unei conferințe comune de presă cu omologul ucrainean, Denys Shmyhal. România și Ucraina au semnat mai multe acorduri bilaterale, în domenii privind Apărarea, comerțul, iar Limba Română a fost decretată limbă oficială pentru românii din Ucraina.
Președintele Iohannis a menționat că această decizie(n.r. de a numi Limba Română limbă oficială pentru românii din Ucraina) este „un pas important pentru un parteneriat strategic puternic”(România-Ucraina).
Potrivit datelor Ministerului Afacerilor Externe(MAE), comunitatea românească reprezintă a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni şi ruşi. Repartiţia numerică a etnicilor români pe zone şi localităţi: în regiunea Cernăuţi – 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români. În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populaţiei, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – „moldoveni”. Alte regiuni în care etnicii români locuiesc compact: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.
Ce înseamnă parteneriat strategic cu un stat aflat în război
Istoricul Adrian Cioroianu, menționează că „trăim cel mai bun moment din relațiile bilaterale dintre România și Ucraina.
„Cred că pentru ucraineni este crâncen din cauza războiului, însă, pe plan politic este cel mai bun moment dintre România și Ucraina. Așa am ajuns să ne cunoaștem mai bine, pentru că erau prea multe suspiciuni de ambele părți(…) Mulți dintre noi îi consideram niște (…)ruși mai „îndepărtați” sau ca pe un stat care ne-a „luat ” ceva care ne-a aparținut”, a precizat istoricul Adrian Cioroianu, director al Bibliotecii Naționale a României.
Andrei Vlăduțescu, analist politic, spune că ridicarea „relațiilor bilaterale” la rang de parteneriat strategic înseamnă sprijin pentru Ucraina, dar și o mai bună vizibilitate pentru România, în Europa, în NATO.
„Aceste vizite, președintele Zelenski în România, premierul Ciolacu la Kiev, nu sunt de simplă „curtoazie”. Ele au un rol clar: apărare și cale pro-europeană pentru Ucraina, vizibilitate, susținere în fonduri pentru România, care vrea să convingă că are toate instrumentele să fie în Schengen”, a menționat analistul Andrei Vlăduțescu.
Ce a obținut Ucraina de la România, în urma negocierilor „de criză”. Ce a primit țara noastră
După vizita lui Zelenski la București, președintele Iohannis a anunțat dublarea capacității lunare de tranzit prin porturile românești la 4 milioane de tone de produse agricole, explicând că prin România traversează aproximativ 60% din volumul total al exporturilor de cereale din Ucraina. În ceea ce privește Apărarea, Zelenski a spus la finalul vizitei că a obținut „acorduri bune privind armele”: „Nu pot dezvălui totul acum, dar obuze – afirmativ, consolidarea apărării aeriene – afirmativ și încă pregătim unele lucruri. Vor fi puternice”.
Pe de altă parte, oficialii de la București au primit asigurări de la liderii ucraineni că se vor sista colmatările pe Canalul Bîstroe aflat în zona ucraineană a Deltei Dunării. De asemenea, în vizor au fost modificarea legilor ucrainene care afectează educația în limba maternă, folosirea limbii materne în administrație și nu în ultimul rând recunoașterea Limbii Române, limbă oficială pentru comunitatea românească.
România și Ucraina au ajuns, în trecut, la Curtea Europeană de Justiție
După cum arată însemnările istorice, relațiile România -Ucraina, state vecine, nu au fost lipsite de tensiuni, mai mult sau mai puțin „mocnite”.
Spre exemplu, granițele dintre România și Ucraina au fost confirmate în baza a două tratate semnate de în 1997 și 2003. După „prăbușirea” URSS și apariția unei Ucrainei, ca stat independent, unii dintre politicienii români au contestat în mod repetat legitimitatea schimbării graniței româno-sovietice în 1940, ceea ce a făcut ca Basarabia, Bucovina de Nord și Insula Șerpilor din Marea Neagră, care a aparținut Regatului României, să devină parte a URSS.
Un alt subiect, intens dezbătut de România și Ucraina, a fost delimitarea platoului continental al Mării Negre. Negocierile au început pe vremea URSS, în 1967, dar timp de 20 de ani nu s-a ajuns la niciun acord. Între 1998 şi 2004, după zeci de negocieri, autorităţile din cele două ţări nu au ajuns la un acord. Prin urmare, România s-a adresat Curţii Europene de Justiţie.
În 2009, Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat în favoarea României. Teritoriul ţării noastre s-a mărit, astfel, cu 9.700 de kilometri pătraţi, aproximativ 80% la sută din ceea ce a solicitat.
Negocierile dintre oficialii români și ucraineni au început, însă, să se deruleze mai „lin” , după ce Rusia a atacat Ucraina.
„Oamenii fac istoria, acest război(n.r. din Ucraina) cred că ne-a apropiat unii de alții mai mult”, a subliniat istoricul Adrian Cioroiau, pentru Main News.
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii