🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Rezultatele alegerilor din Serbia și Ungaria ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru România, în contextul în care țara noastră continuă să fie una dintre singurele state din regiune care adoptă politicile Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice, a explicat luni, 4 aprilie, fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, într-o declarație acordată Main News.

„În acest moment, la frontiera NATO și a UE, numai țara noastră este cea mai implicată, nu numai din punct de vedere al respectării teoretice a valorilor și standardelor europene, ci și a implementării unor măsuri care apără acest sistem de valori”, a declarat Cristian Diaconescu, pentru Main News.

Având în vedere că Alexandar Vučić, președintele reales al Serbiei, dar și Viktor Orban, premierul reales al Ungariei, sunt doi politicieni cu orientări pro-ruse și delimitative față de poziția generală a Uniunii Europene, solidaritatea și coeziunea euro-atlantică au primit un semnal „foarte complicat”, a menționat fostul ministru de Externe.

„Faptul că vecinătatea (n.r. României) nu este din punct de vedere politic apropiată de politicile regionale pe care România le va proteja alături de NATO și UE reprezintă, după părerea mea, un motiv foarte serios de preocupare”, a subliniat fostul ministru de Externe.

„Costurile ar fi enorme”

În ceea ce privește Ungaria, membră a Uniunii Europene și a NATO, premierul Viktor Orban s-a făcut remarcat de-a lungul timpului prin apropierea față de Vladimir Putin. Chiar după anunțarea rezultatelor, liderul Federației Ruse l-a felicitat, exprimând totodată speranța unei consolidări a relațiilor dintre cele două state.

În primul discurs susținut după ce a aflat rezultatele parțiale, liderul de la Budapesta l-a numit „dușman” pe președintele Volodymyr Zelenskiy.

„Este doar o chestiune de nuanță, un joc politic, am mai văzut suficiente momente când, în interior, Orban avea un discurs mai categoric, suveranist, patriotic, iar în exterior se afilia la deciziile luate de Consiliul European”, a menționat Diaconescu.

Serbia, în schimb, nu face parte din Alianța Nord-Atlantică, dar se află încă din 2009 în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

De menționat este că, în timpul invaziei Federației Ruse, sârbii pro-ruși au ieșit cu miile în stradă pentru a-și arăta solidaritatea față de acțiunile lui Vladimir Putin, în timp ce restul Europei condamna agresiunea militară din Ucraina.

Numai că fostul ministru a subliniat că cele două țări vor evita să se delimiteze categoric de pozițiile Uniunii Europene și ale NATO, întrucât un astfel de demers ar implica „costuri enorme”.

Totodată, în contextul războiului din Ucraina și a apropierii față de Federația Rusă, diplomatul a explicat că Viktor Orban, cel puțin, va continua să se alinieze cu deciziile adoptate de Uniunea Europeană, precum adoptarea unor sancțiuni de natură economică la adresa Moscovei.

„De la tipul de parcurs prin care Uniunea Europeană și NATO au transmis un mesaj formal, puternic și cât se poate de categoric în ceea ce privește dramele din Ucraina, cu privire la intervenția militară a Federației Ruse, nu cred că va fi nuanță decât din punct de vedere al declarațiilor, dar nu decizional”, a subliniat diplomatul.

Sursă foto; Inquam Photos / Virgil Simonescu

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp