Cum influențează războiul din Israel migrația și spațiul Schengen ANALIZĂ
Războiul Israel-Hamas a determinat statele membre UE să ia măsuri suplimentare de securitate, astfel încât să nu existe amenințări, situații care să pună viața cetățenilor în pericol. Cu toate acestea, unii oficiali ai guvernelor UE au spun că nu este exclusă apariția un „val” de migranți care fug de războiul Israel-Hamas.
La începutul lunii octombrie, a fost stabilit un acord cu privire la modul de gestionare a migrației ilegale în „momente de criză”, o solicitare venită chiar din partea țărilor care se confruntă cu migrația ilegală, precum Italia, Germania, Grecia. Acordul statelor UE prevede, în linii mari, accelerarea procedurilor de azil în cazul în care se confruntă cu un aflux de migranți și fonduri suplimentare pentru gestionarea cheltuielilor ocazionate de primirea celor care fug din calea războiului(n.r. fonduri europene).
Având în vedere că Austria a invocat, în repetate rânduri, că România nu ar fi pregătită să intre în spațiul european de liberă circulație din cauza migrației ilegale, nu este exclus ca escaladarea situaţiei din Orientul Mijlociu să afecteze şansele extinderii Schengen tocmai din cauza fenomenului migraţiei. Consultat de Main News, Andrei Vlăduțescu, analist politic, a explicat de ce statele UE sunt preocupate de securitatea frontierelor și ce ar putea însemna acest lucru pentru intrarea României în spațiul de liberă circulație.
„La acest moment, Europa se concentrează pe prevenirea terorismului, dacă vorbim strict de situația din Orientul Mijlociu(n.r. războiul Israel-Hamas). În ceea ce privește combaterea migrației ilegale, statele membre au decis să accelereze procedura de azil, iar acest lucru înseamnă integrare a migranților: cazare, locuri de muncă, educație, asistență socială). Practic, acesta este rolul procedurii de azil, să nu mai vorbim despre migrație ilegală. Situația din Orientul Mijlociu dă semne de îngrijoare în toată Europa, este normal să se reia controalele la graniță până la revenirea păcii, sperăm ca acesta să se reinstaureze curând, însă, nu consider că primirea României în Schengen depinde, la acest moment, de situația din Orientul Mijlociu, ci de negocierea politică cu toate statele membre, de analiza tuturor punctelor pe care țara noastră le-a bifat sau nu”, s-a exprimat pentru Main News, analistul politic Andrei Vlăduțescu, cercetător în relații internaționale la Universitatea din Trieste(Italia).
Într-un interviu pentru Deutsche Welle, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, menționa, recent, că: „România nu este sursă sau rută pentru migraţia ilegală. Dimpotrivă, noi aplicăm cele mai bune practici la protecţia graniţelor externe şi la procedurile de azil şi extrădare”. Faptul este confirmat de Comisia Europeană, de Frontex şi Europol Toţi partenerii recunosc că România protejează eficient frontiera externă a UE”.
De ce ar fi necesară repatrierea cetățenilor, dacă a fost respinsă cererea de azil
Acordul statelor UE privind migrația este principalul punct de pornire pentru viitoarele negocieri dintre statele membre și Parlamentul European. Scopul este creearea unui nou sistem de migrație funcțional înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Ministrul grec responsabil de gestionarea migranților, Dimitris Kairidis, spune, potrivit Reuters, că „Europa trebuie militeze pentru întoarcerea cetățenilor în țara de origine, în cazul în care cererea de azil le este respinsă.
„Numai Europa împreună poate forţa ţările de origine să-şi ia înapoi cetăţenii, prin stimulente şi constrângeri”, a subliniat ministrul grec, potrivit sursei citate.
Mai multe cereri de azil, în contextul războiului Rusia -Ucraina
Potrivit datelor afișate de Comisia Europeană, în perioada ianuarie -septembrie 2023, au sosit în Uniunea Europeană aproximativ 250.000 de migranți, cei mai mulți venind din Orientul Apropiat, Africa și Asia de Sud. Cei mai mulți ajung în UE traversând Mediterana, apoi rămân în Italia, Grecia.
Proporția migranților care au ajuns în Austria prin Grecia și Balcanii de Vest este de 20%. Aceștia provin în principal din Pakistan, Somalia și Bangladesh, arată datele citate de Kurier. 40% din migranți vin pe ruta Turcia – Bulgaria și sunt în principal din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt și Somalia.
Principalele țări de origine ale persoanelor care au primit ordinul de a părăsi UE s-au numărat: Algeria, Maroc, Pakistan, Afganistan, Albania, potrivit sursei citate.
Printre naționalitățile cu cel puțin 5 000 de ordine de returnare, rata de returnare a fost deosebit de scăzută pentru persoanele provenind din:
-Afganistan (1,1 %)
-Siria (1,9 %)
-Côte d’Ivoire (3,6 %)
-Guineea (4,7 %)
-Bangladesh (5,8 %)
În anul 2022, România a înregistrat peste 12.000 de cereri de azil, peste 2000 pentru minorii ucraineni, potrivit datelor Comisiei Europene și cele ale organizației „Salvați Copiii”.
După declanșarea războiului din Israel, urmate de atacurile teroriste din Belgia, Franța și Italia, 11 țări membre UE au reintrodus controale la frontierele terestre, motivând că sunt necesare măsuri de protecție specială.
Sursă foto: Poliția de Frontieră
Comentarii