Ce au de făcut autoritățile de la București după ce bucăți de drone rusești au ajuns pe teritoriul României ANALIZĂ
Bucăţi care ar putea fi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, a anunțat miercuri, 6 septembrie, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr. Informația contrazice vehement varianta susținută în ultimele zile de Ministerul Apărării și de președintele Klaus Iohannis, care au insistat că niciun astfel de aparat nu s-ar fi prăbușit pe teritoriul țării. Prof. univ. dr. Cristian Barna, expert în securitate, a subliniat, într-o declarație oferită Main News, că un accident de acest fel nu poate declanșa activarea Articolului 5 din Tratatul NATO, dar că este esențial ca România să ceară asistență Alianței, iar aceasta să ofere întăriri de capabilități.
Descoperirea a fost făcută în judeţul Tulcea, în zona localităţii Plauru, la graniţa cu Ucraina, după mai multe atacuri efectuate în ultimele zile de către forțele ruse asupra porturilor dunărene ale Ucrainei. Iniţial, o informație în acest sens a fost anunțată de autoritățile ucrainene, în dimineața zilei de luni, 4 septembrie, însă a fost negată vehement la București, inclusiv de președintele Klaus Iohannis și ministrul apărării. Și ministrul de Externe, Luminița Odobescu, cât și premierul Marcel Ciolacu s-au grăbit să dezmintă incidentul.
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia. Nu a existat nimic ce a ajuns în România. Însă da, suntem îngrijoraţi fiindcă aceste atacuri au loc la o distanţă foarte mică de graniţa românească”, a declarat marți preşedintele Iohannis.
Expert în securitate: Suntem orbi acum. România trebuie să dezvolte acolo elemente de intervenție și de reacție rapidă
Cristian Barna a explicat că rolul NATO în misiunea de poliție aeriană este să furnizeze asistență pentru colectarea de informații și pentru a proteja împotriva oricărui atac direct cu rachete, cu drone ș.a.. Cu toate acestea, Barna a subliniat că România poate să ceară ajutor din partea NATO, inclusiv de distrugere în aer a eventualelor rămășițe de drone respinse de sistemul de apărarea antiaerian ucrainean care ar putea cădea pe teritoriul României.
„NATO poate ajuta, dar pentru asta România trebuie să ceară acest ajutor, trebuie să ceară această asistență. Suntem orbi acum. România trebuie, cu forțe proprii, sau să ceară ajutorul NATO, să dezvolte acolo niște elemente de intervenție și de reacție rapidă. Nu mă refer aici de contracararea unui atac militar, ci pentru cazul în care cade o dronă neexplodată în zona aceea. Sunt zone acolo unde bacul nu mai circulă după ora șapte seara. Dacă e nevoie de o salvare ajunge doar elicopterul SMURD. Dar dacă e nevoie de o mașină de pompieri, ce mașină trece?! Măcar niște elemente de reacție și de intervenție rapidă, măcar o patrulare în zonă, cu nave de coastă, cu elicoptere, cu avioane F-16, instalarea unui radar”, a transmis Cristian Barna.
Expertul în securitate spune că Ucraina este insuficient apărată în zona respectivă, făcând referire la faptul că majoritatea dronelor pot atinge cu ușurință ținte. Pentru a contracara această vulnerabilitate, Ucraina ar trebui să mute sisteme de apărare antiaeriană din alte zone. Cu toate acestea, acest demers poate crește riscul ca dronele să fie interceptate și distruse cu rachete în aer, ceea ce ar putea duce la cauzarea de daune pe teritoriul românesc.
„Ucrainenii sunt slab apărați în zona aceea, în sensul că aproape orice dronă își poate atinge ținta. Ei trebuie să disloce baterii de apărare aeriană din alte locuri. Dacă vor face asta, numărul dronelor care nu-și vor mai atinge ținta cu precizie (…) și vor fi interceptate în aer, sau aruncate de câte o rachetă, rezulta foarte mult risc ca ele să pice pe teritoriul românesc”, a mai explicat expertul în securitate.
Cristian Barna mai menționează că România deține deja resurse precum sistemele HIMARS și Patriot, dar acestea sunt amplasate în alte locuri, când de fapt ar putea fi realocate în zona relevantă.
„România ar trebui să ceară ajutorul NATO, NATO va oferi acest ajutor sub forma unor întăriri de capabilități. O parte avem și noi, dar sunt dislocate în alte părți, în alte zone. O parte am putea să le redislocăm acolo. Avem HIMARS și Patriot care stau la Focșani. Am făcut un singur exercițiu anul trecut cu HIMARS pe Marea Neagră”, conchide Cristian Barna.
La 15 noiembrie 2022, o dronă rusească respinsă de sistemul de apărare antiaerian a căzut pe teritoriul Poloniei, unde a provocat o explozie și a ucis două persoane. Varșovia a invocat atunci posibilitatea activării Articolului 4 din Tratatul NATO, care precizează că „Părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre Părți”.
Foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii