Cât vor plăti pentru încălzire bucureștenii racordați la sistemul de termoficare
Consiliul General al Municipiului București a aprobat pe 30 martie majorarea la tarifului la energia termică achitat de cetățeni, la 346,5 lei/gigacalorie, diferența până la 1.150 lei fiind achitată de Primăria Generală.
Cu unul dintre cele mai mari sisteme de termoficare din lume – 954 km de conducte în rețeaua primară și 2.963 km în rețea secundară – care deservește peste 1,2 milioane de cetățeni, Capitala este grav afectată de explozia prețurilor la gaze naturale, principalul factor de producție al energiei termice.
Începând cu toamna anului trecut ANRE a majorat succesiv tariful pentru energia termică în București de la 505 lei/gigacalorie până la 1.150 lei/gigacalorie. Iarna trecut, din cauza neînțelegerilor politice, cetățenii nu au simțit direct scumpirea, tariful pentru încălzire achitat de aceștia, începând cu luna ianuarie când TVA a fost redusă la 5%, fiind redus de la 164 lei/gigacalorie până la 143 lei/gigacalorie.
„Minunea” nu avea cum să țină prea mult iar, chiar înainte de oprirea furnizării de încălzire, la finalul lunii martie, Consiliul General a aprobat majorarea până la 346,5 lei/gigacalorie.
Cât vor plăti cetățenii
Potrivit calculelor Mainnews.ro pe baza anexei de consum mediu, cuprinsă în OUG 70/2011, costul cu încălzirea pentru o garsonieră în luna ianuarie, teoretic cea mai friguroasă, va fi de 284 lei, la un apartament cu două camere – 422 lei, apartament cu trei camere – 550 lei, respectiv pentru locuințele cu patru sau mai multe camere – 765 lei.
Sursa: Calcule Mainnews.ro
Tabloul termoficării în București
Sistemul termic în București are două componente principale: producție și transport. De producție sunt responsabile în principal patru mari CET-uri, alimentate cu gaze naturale. Acestea sunt administrate de compania ELCEN, deținută de Ministerul Energiei. Cel mai vechi este CET Sud (1970), iar cel mai nou este CET Progresu (1987). Singurul modernizat este CET Vest. De asemenea, mai există trei capacități de producție mai mici: CET Vest Energo, deținută de omul de afaceri Constantin Bucur, CET Grivița, a Consiliului Local Sector 1, și CET Grivița, gestionată de Termoenergetica.
Rețeaua de transport a energiei termice din București, are 954 km de conductă în rețeaua primară, 2.963 km în rețea secundară și furnizează căldură și apă caldă unui număr de peste 1,2 milioane de persoane, fiind una dintre cele mai mari din lume.
În ultimii ani întreaga rețea s-a degradat în ritm accelerat, avariile fiind la ordinea zilei, totul pe fondul lipsei investițiilor majore. În prezent, din lungimea rețelei termice primare, 11% are o vechime mai mică de zece ani, 10% are între 10 și 20 ani, 9 % are între 20 și 25 de ani, restul de 70% având o vechime de peste 25 ani.
Din rețele termice secundare, 22% au o vechime mai mică de zece ani, 17% au între 10 și 20 ani, alte 14% au între 20 și 25 ani, restul de 48% având peste 25 ani.
Însă întregul tablou s-ar putea schimba dacă este să-i dăm crezare actualului primar general, Nicușor Dan, care în timpul campaniei electorale din 2020, a promis că va revigora sistemul de termoficare.
Sursa foto: Uniunea Europeană
Comentarii