Tuesday, August 16, 2022
Jurnalism corect


Cât de real este pericolul unui război la granița Ucrainei cu Federația Rusă? Interviu cu expertul în geopolitică Dan Dungaciu

By Matthew Garvey , in Analize & Investigatii Interviuri , at 4 decembrie 2021

Tensiunile militare de la granița Ucrainei cu Federația Rusă cresc pe zi ce trece, iar oficialii de la Kiev, susținuți de NATO și SUA, au lansat mai multe avertismente potrivit cărora Rusia ar plănui o invazie la începutul anului 2022. Toate acestea se întâmplă înaintea unei videoconferințe între Vladimir Putin și Joe Biden, plănuită de autoritățile de la Kremlin. 

Amenințările din regiunea de Est a Europei ar fi, de fapt, modalitatea prin care președinții Joe Biden și Vladimir Putin se pregătesc să ajungă la „o mare înțelegere”, a explicat expertul în geopolitică, Dan Dungaciu, în cadrul unui interviu acordat Main News.

Paradoxal, America e mult mai importantă pentru Rusia, decât este Rusia pentru SUA. Rusia este, pentru SUA, o problemă „printre altele”, în timp ce America este principala problemă a Rusiei”, a spus directorul Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI).

 

Redăm, integral, interviul acordat de geopoliticianul Dan Dunganciu publicației Main News:

 

Main News: Potrivit autorităților din Ucraina, Rusia ar plănui o invazie la începutul anului viitor. Există pericolul unei confruntări militare la granița Ucrainei cu Federația Rusă? 

Dan Dungaciu: Eu cred că nu. Asta nu înseamnă că nu e posibilă o confruntare militară, dar nu pe scenariul pe care încearcă să îl deseneze, justificat din punctul lor de vedere, cei de la Kiev. Eu cred că o grilă mai limpede de lectură ar fi una care ar face, să zicem, comparație cu ceea ce s-a întâmplat în timpul Războiului Rece între URSS și SUA, în timpul celebrei crize a rachetelor din Cuba, din anul 1962.

Atunci a fost o situație relativ similară, în sensul că, în Cuba, pe un teritoriu strategic pentru SUA, serviciul de spionaj american a constatat că sovieticii au început să construiască baze sovietice de lansare a rachetelor. Lansatoare de rachete care puteau să lovească orașele americane, prin urmare un pericol major. Asta urma să schimbe echilibrul dintre URSS și SUA. Prin urmare, a apărut confruntarea. America nu putea să accepte o asemenea situație, deci trebuia să intervină prompt. La un moment dat, cele două armate au stat față în față, dar până la urmă situația s-a detensionat.

Fără să fac neapărat o comparație, astăzi suntem într-o situație similară. Ucraina este Cuba Rusiei. Rusia a înțeles că nu a fost suficient să rupă genunchiul Ucrainei ca să nu se poată ridica în picioare, adică ce s-a întâmplat în 2014 prin anexarea ilegală a Crimeei și controlul pe care îl exercită în anumite părți din Donbas și Lugansk.

Ucraina nu are șanse să intre în NATO efectiv, dar NATO are șanse să intre în Ucraina, asta e noutatea. Moscova s-ar putea trezi că americanii tratează Ucraina ca un stat NATO, de facto, nu de jure, atunci ar putea să instaleze și ei sisteme de rachetă sau lansatoare de rachetă sau scuturi antirachetă, așa cum au făcut cu România. Acesta este motivul pentru care rușii invocă scutul antirachetă din România, pentru că se tem foarte tare că ar putea să apară asemenea instalații și în Ucraina.

Americanii ar putea transforma Ucraina într-un stat NATO de facto, nu de jure. Chestiunea asta e nouă, a stârnit foarte multă agitație la Moscova. Oficialii de la Kremlin își dau seama că suntem într-o logică nouă, în care, repet, Ucraina poate fi la fel de periculoasă, chiar dacă au reușit să anuleze, în 2014, integrarea Ucrainei în NATO.

Cele două armate nu stau chiar față în față cum au stat în 1962, dar este clar că au masat trupe la frontiera cu Ucraina. Americanii sunt aproape, dar ce faci ca să retragi trupele Federației Ruse de acolo? Trebuie să fie o înțelegere, o mare înțelegere între cei doi președinți, Vladimir Putin și Joe Biden.

 

Main News: Autoritățile de la Moscova au confirmat că plănuiesc o video-conferință între Joe Biden și Vladimir Putin. Am putea să ne așteptăm la o detensionare a conflictului în urma discuțiilor dintre cei doi șefi de stat?

Dan Dungaciu:Este singurul loc unde putem să ne așteptăm la asta. În toate tensiunile care se acumulează acum, probabil că pregătesc acele declarații, acele înțelegeri, acele discuții. Așa cum s-a întâmplat în 1962, rușii s-au retras din Cuba, au scos de acolo lansatoarele de rachetă, după ce americanii au făcut o concesie și și-au retras rachetele nucleare din Turcia. Asta se va întâmpla și în acest caz.

Anumite concesii trebuie făcute. Nu îmi imaginez un război între SUA și Federația Rusă, pentru că nu ar avea nicio logică ca americanii să reintre cu aceeași administrație ca în 2014 (n.r. Joe Biden era vicepreședintele SUA atunci) într-un război pe care atunci l-au evitat. America este ocupată cu alte subiecte, are altă logică de priorități. E imposibil să vinzi un război pe plan intern în SUA. SUA va face presiuni mari pe Rusia.

 

Main News: În ipoteza în care Rusia ar invada, totuși, Ucraina, ce efecte ar produce acele „sancțiuni drastice” cerute de oficialii de la Kiev?

Dan Dungaciu: Pentru Rusia, o invazie ar fi extrem de complicată. E greu de vândut și în interior și în exterior. Populația rusă nu mai vrea astăzi așa ceva. Nu este simplu nici pentru ei, ei trebuie să pună presiune și să intervină, dar în mod real Federația Rusă nu își dorește așa ceva. Federația Rusă își dorește garanții că americanii nu vor folosi Ucraina, cum a spus un analist american, drept un portavion american care nu poate fi scufundat în coasta Rusiei.

Vor fi sancțiuni. Nu neapărat că America intră în război cu Rusia, dar vor fi sancțiuni de tip economic. Ultima de care s-a vorbit este scoaterea din sistemul SWIFT a Rusiei, o chestiune radicală. Dacă se va întâmpla acest lucru, pe termen scurt, va urma o criză economică, de leadership, politică, fără precedent în Federația Rusă. S-ar putea ca nici americanii să nu își dorească asta, pentru că nu știi ce se va întâmpla cu o Rusie sărăcită. Ne place, nu ne place Vladimir Putin, ai cu cine discuta, dar ce te faci cu o Rusie săracă?

Impactul economic al unei asemenea sancțiuni ar fi devastator și ar fi pe termen scurt. Mai ales că Rusia este dependentă de sistemul SWIFT, pentru că exportă hidrocarburi denominalizate în moneda americană, în dolari americani. Dacă ar scoate-o din acest sistem, Federația Rusă ar fi la pământ. O Rusie sărăcită e o Rusie periculoasă, poate fi aruncată în brațele Chinei.

Nici America nu își dorește un război cu Rusia, nici Rusia nu își dorește un război cu America. Se pun presiuni pentru negocieri pentru a clarifica spațiul dintre NATO și Federația Rusă.

 

Main News: Cum pot fi înțelese acuzațiile Federației Ruse, care spune că Ucraina e cea care ar escalada tensiunile militare de la graniță?

Dan Dungaciu: Federația Rusă se teme de următorul scenariu. Ucrainenii au tot interesul din lume să mențină interesul pe subiect. Și-au mișcat ei niște trupe, acesta este adevărul, în apropiere de frontiera teritoriului separatist. Rușii se tem că, așa cum s-a întâmplat în 2008, în Georgia, când Saakashvili (n.r. Mikheil Saakashvili, fost președinte al Georgiei) s-a dus să recupereze teritorii pierdute și rușii au intervenit, s-ar putea să se întâmple și astăzi cu Ucraina, ceea ce i-ar obliga pe ruși să intervină.

Dacă Ucraina intră în Donbas, rușii vor fi obligați să intervină și vor interveni. Ar fi foarte complicat și atunci va fi, pentru Rusia, o situație greu de gestionat, pentru că ar însemna că prima dată, cu o armată oficială, nu soldați verzi sau gri, va trece frontiera Ucrainei, recunoscute internațional, deci practic va fi o invazie oficială.

Că e un teritoriu separatist în Ucraina, e altceva, dar în dreptul internațional, acela este teritoriul Ucrainei. Ar însemna că Rusia invadează oficial, cu acte în regulă, teritoriul ucrainean, ceea ce e o bătaie de cap enormă.

Zelensky (n.r. Volodymyr Zelensky, președintele Ucrainei) nu e Saakashvili, dar, pe de altă parte, nici rușii nu vor asta. Nicio parte nu vrea o confruntare acolo, dar se pot întâmpla și accidente. În Cuba, de exemplu, un avion american a fost doborât de o rachetă rusească, Pentagonul a cerut intervenție militară, dar președintele Kennedy nu a acceptat.

Se pot întâmpla accidente și pot să apară episoade care să te împingă în război, chiar dacă inițial nu ai vrut să te duci. Rusia vrea să pună presiune pe Zelensky să accepte acordul de la Minsk, ceea ce ucrainenii nu vor. Paradoxul e că rușii vor să implementeze acordul de la Minsk, iar ucrainenii nu vor să îl implementeze, pentru că s-a negociat prost, punând în prim-plan măsurile politice, apoi cele militare.

 

Main News: Ce presupune pactul de securitate european cerut de Kremlin?

Dan Dungaciu: Este o idee veche pe care rușii încă o au în portofoliu. A fost lansată în vremea președinției Medvedev (n.r. Dmitry Medvedev, fost președinte al Rusiei), în 2009-2010, ce presupunea o depășire a acordurilor de securitate existente și o rediscutare a ordinii mondiale. O redesenare a ordinii mondiale care să pună toți actorii pe masă, americanii, europenii și rușii.

Este un program care niciodată nu a funcționat, pentru că americanii s-au opus, pe bună dreptate. Ar fi adus Rusia pe poziție de egalitate cu SUA și cu Europa pe probleme de securitate. Acel proiect nu a fost niciodată scos de pe site-ul Kremlinului, revin la el și îl tot invocă, chiar dacă e respins. E vorba de o depășire a fostelor aranjamente, rușii se uită la lume în funcție de poli de putere suveran. Ei susțin că suveranitatea nu aparține unui stat național, ci unui pol. Ei vor să creeze o discuție între acești poli suverani (n.r. Rusia – Europa – SUA). Este o ciorbă reîncălzită, invocată de autoritățile de la Moscova, chiar dacă a fost neluat în seamă.

 

Main News: Pactul de securitate cerut de Kremlin ar putea fi punctul de plecare al viitoarelor negocieri? Credeți că ar fi susținut de SUA?

Dan Dungaciu: Lucrurile sunt puțin mai complicate, pentru că în 2010 nu exista China pe masă. Problema Chinei pentru America e mult mai importantă decât problema Rusiei. America se ocupă de Rusia la capitolul „printre altele”.

E o bătălie pe care fiecare trebuie să o gestioneze pe plan intern, nu e doar presiunea negocierii cu Rusia, ci presiunea internă pe care o resimte președintele Joe Biden.

Nu va fi acel proiect punctul de plecare al negocierilor ruso-americane, pentru că este, mai degrabă, o utopie. Cei doi șefi de stat nu vor discuta probleme multilaterale, pentru că niciodată când e o criză, o schimbare de paradigmă, aceste lucruri nu se negociază la nivel multilateral. Ei vor discuta între ei, va fi o negociere între SUA și Federația Rusă pentru a-și reglementa ei agenda. Cedările sau câștigurile vor fi bilaterale în primă instanță, nu vor implica NATO sau UE. Rușii vor garanții că nu se va extinde, SUA nu poate să dea garanții formale, nu există ideea de „garanții formale” în diplomație, e o naivitate. Tot ce se întâmplă acum va trebui să fie clarificat, într-un fel sau altul, la discuția dintre cei doi președinți.

Paradoxal, America e mult mai importantă pentru Rusia, decât este Rusia pentru SUA. Rusia este, pentru SUA, o problemă „printre altele”, în timp ce America este principala problemă a Rusiei.

Sursă foto: BBC

Comentarii


Lasă un răspuns


Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

WP Twitter Auto Publish Powered By : XYZScripts.com