Candidatura lui Klaus Iohannis la conducerea NATO, văzută de presa internațională
Președintele României, Klaus Iohannis, a intrat marți în cursa pentru a deveni viitorul lider al NATO, opunându-se premierului olandez Mark Rutte, care se luptă să obțină sprijinul tuturor celor 32 de țări membre.
„Am decis să mă înscriu în competiția pentru funcția de secretar general al NATO”, a declarat Iohannis, al cărui mandat prezidențial se încheie în decembrie, într-o intervenție televizată la București. „Cred că NATO, la rândul său, are nevoie de o perspectivă reînnoită asupra misiunii sale. Europa de Est are o contribuție valoroasă în discuțiile și deciziile din cadrul NATO”.
Într-un articol de opinie pentru POLITICO, Iohannis a promis că se va asigura că Ucraina „va învinge în bătălia sa existențială” împotriva Rusiei și a cerut țărilor NATO să aibă „obligația morală, politică și strategică” de a ajuta Kievul să avanseze în încercarea sa de a adera la alianță.
„Rusia va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa Alianței în viitorul apropiat”, a scris el.
Iohannis ar fi primul șef al NATO dintr-o țară care a făcut parte din blocul sovietic, dar se confruntă cu o luptă dificilă pentru a-l depăși pe Rutte. Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania – cele mai mari patru puteri din NATO – s-au pronunțat în sprijinul lui Rutte. Premierul olandez este creditat pe scară largă ca fiind un constructor de consens, o calitate despre care susținătorii spun că ar putea fi folosită în cazul în care Donald Trump, sceptic față de NATO, recâștigă președinția SUA.
Obținerea funcției de conducere necesită susținerea unanimă a tuturor țărilor membre pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg mai târziu în acest an, iar Rutte nu este încă acolo. România, țările baltice și Turcia nu și-au înregistrat încă sprijinul pentru el. Suedia, care s-a alăturat alianței abia săptămâna trecută, nu l-a susținut public nici pe Rutte, în ciuda faptului că premierul Ulf Kristersson l-a lăudat pe omologul său olandez într-un interviu acordat POLITICO ca fiind o „persoană extrem de competentă”.
Ungaria se opune în mod activ candidaturii sale, fiind rănită după ce a primit o lovitură din partea lui Rutte cu privire la regresul în materie de democrație și la legislația sa anti-LGBTQ.
„Iohannis l-a atacat voalat pe Rutte, sub conducerea căruia Olanda nu a reușit în mod constant să îndeplinească obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare: ‘În timp ce am rămas în urmă în ceea ce privește finanțarea apărării, beneficiind de ceea ce am crezut a fi un dividend de pace veșnică timp de mulți ani, acest lucru nu mai este posibil’, a scris el. ‘Cu toții trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a atinge minimul de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare… cât mai curând posibil.'”, notează POLITICO.
De asemenea, presa internațională nu a abordat direct șansele pe care le are fiecare candidat, însă, și jurnaliștii Reuters au evidențiat lupta lui Klaus Iohannis împotriva lui Mark Rutte, favorit pentru șefia NATO.
„Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat marți că a decis să candideze la conducerea NATO, poziție pentru care multe state membre îl susțin pe premierul olandez demisionar Mark Rutte. În februarie, Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania l-au susținut pe Rutte pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg la șefia NATO, ceea ce îl plasează pe acesta într-o poziție puternică pentru a câștiga conducerea alianței transatlantice. Cu toate acestea, marți, Iohannis a declarat că va concura pentru acest post, argumentând că statele est-europene au nevoie de o mai bună reprezentare în funcțiile de conducere euroatlantice.” scrie Reuters.
Jurnaliștii de la AP News relatează faptul că România joacă un rol strategic important de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, după anunțyl făcut de Klaus Iohannis.
„România, membră NATO din 2004, se învecinează cu Ucraina și a jucat un rol tot mai important în cadrul alianței pe toată durata invaziei la scară largă a Rusiei, inclusiv găzduind o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO în noiembrie 2022. În luna noiembrie a anului trecut, România a inaugurat un centru internațional de pregătire pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina.”
foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Comentarii