BREAKING Raport oficial al CSAT. Care sunt obiectivele spionilor ruși în România. Infiltrarea printre refugiații ucraineni, printre riscurile evidențiate
Marți, președintele Klaus Iohannis a transmis Parlamentului raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru anul 2023.
Conform raportului prezentat de EURACTIV, climatul de securitate și stabilitate a suferit o deteriorare semnificativă în anul 2023, odată cu agravarea conflictelor existente și apariția unora noi. Se evidențiază acțiunile desfășurate în special în Regiunea Extinsă a Mării Negre, unde Rusia a continuat agresiunile împotriva Ucrainei, având efecte nu doar asupra Ucrainei și Republicii Moldova, ci și asupra securității europene și euroatlantice.
Mediul de securitate din 2023 a fost caracterizat de instabilitate și provocări, în acest context fiind esențiale continuarea și consolidarea consultărilor bilaterale permanente, conform orientărilor stabilite în documentele strategice precum Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 și Carta Albă a Apărării, în domeniul politicii de apărare. De asemenea, mecanismele de convergență, coordonare și armonizare a abordărilor politico-militare cu aliații și partenerii strategici au fost eficiente în adoptarea unor poziții comune referitoare la subiectele, politicile și proiectele care vizează securitatea europeană și regională.
În contextul provocărilor de securitate din regiunea sudică a flancului estic al Alianței, exacerbate de acțiunile Rusiei, Marea Neagră devine în prezent o zonă strategică de demarcație între NATO și Rusia.
Aceste provocări au fost intensificate de efectele crizei din Fâșia Gaza, generând îngrijorare la nivelul Comunității Internaționale, inclusiv în România. Continuarea confruntării dintre forțele israeliene și Hamas a redus perspectivele de stabilitate în Liban, Siria, Irak și Marea Roșie, crescut riscul de escaladare a conflictului la nivel regional. România a condamnat ferm atacul terorist al Hamas și a exprimat solidaritate deplină cu Israelul.
În plan extern, acțiunea României s-a concentrat pe colaborarea cu partenerii din Orientul Mijlociu pentru eliberarea ostaticilor de cetățenie dublă româno-israeliană și identificarea celor mai eficiente modalități de furnizare a ajutorului umanitar pentru civilii din Fâșia Gaza afectați de conflict.
Principalele obiective ale acțiunilor serviciilor de informații ostile au inclus:
- Tentative de infiltrare și colectare de informații în instituțiile responsabile cu domeniul apărării și securității, în vederea obținerii unor informații sensibile.
- Colectarea de informații referitoare la măsurile luate de România în contextul conflictului din Ucraina, inclusiv privind exercițiile naționale și multinaționale, prezența forțelor aliate, echipamentul militar etc.
- Infiltrarea infrastructurilor critice de comunicații și informatică.
- Subminarea încrederii publicului român în Armată, aliați și factorii decizionali prin dezinformare și propagandă, cu scopul de a afecta capacitatea instituției militare naționale de a-și îndeplini misiunile, prin intermediul unor acțiuni de agresiune informațională.
Raportul menționează că în vara anului 2023, acțiunile Kremlinului, în urma denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus conflictul în proximitatea imediată a României și teritoriului Alianței, prin atacurile cu drone rusești asupra porturilor dunărene ucrainene.
În ciuda contraofensivei ucrainene, care a avut succes parțial, doar în Marea Neagră, la sfârșitul anului 2023, Ucraina a intrat deja în defensivă. În același timp, Rusia, cu sprijin masiv din partea Iranului și Coreei de Nord, a preluat inițiativa și a început anul 2024 cu o parte din forțele sale în ofensivă.
Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din regiune, încercând să-și consolideze influența asupra statelor din acest areal și să-și promoveze ambițiile geopolitice. Riscurile generate de continuarea conflictului dintre Rusia și Ucraina includ creșterea numărului de incidente militare, atacuri cibernetice de origine rusă, posibila infiltrare a serviciilor secrete ruse în rândul refugiaților ucraineni, exportul amenințărilor de criminalitate organizată transfrontalieră din Ucraina, precum și posibile atentate sau acte de sabotaj împotriva transporturilor militare destinate Ucrainei sau a facilităților autohtone de producție de tehnică și echipamente.
Sursa foto: Inquam Photos / Saul Pop
Comentarii