🇷🇴 Prezență vot alegeri prezidențiale

Șeful Parchetului General, Bogdan Licu,  susține interviul în fața comisiei de la Ministerul Justiției pentru a deveni numărul doi în instituție. Acesta a declarat, înainte de începerea interviului, că poziția Parchetului General la CJUE este de desființare a Secției pentru infracțiunile din justiție.

„Poziția procurorului-general la CJUE a fost de desființare a Secției pentru infracțiunile din justiție. În momentul de față un reprezentant al Ministerului Public este la CJUE și va susține poziția procurorului-general”, a declarat Bogdan Licu.

Bogdan Licu susține că în perioada în care a ocupat funcția de procuror-șef interimar al Parchetului General a constatat că în unitățile de parchet din țară, primii procurori-generali de Curți nu primeau în audiență cetățeni

„Accesul liber la justiție presupune nu numai faptul că justițiabilul poate adresa unei instanțe sau unui parchet, pentru rezolvarea unei probleme, dar și că primește răspuns din partea acestora, și este informat cu privire la stadiul soluționării sesizărilor sale și că organul competent se pronunță asupra cererilor formulate în termenul prevăzut de lege sau într-un termen rezonabil. În acest sens am emis și ordinul numărul 162 din 1 iulie 2019 privind activitatea de primire în audiență. Am luat această hotărâre întrucât în cele două mandate de procuror-interimar am primit în audiență nenumărați cetățeni, ocazie cu care am constatat că, din păcate, în multe unități de parchet din țară, primii procurori-generali de curți nu primeau în audiență cetățeni”, a declarat Licu în fața comisiei. 

Bogdan Licu, despre plagierea lucrării de doctorat: Nu am utilizat niciodată acronicul „dr.” de la „doctor” în vreun înscris oficial.

Procurorul-șef interimar al României a vorbit și despre acuzațiile care i se aduc în legătură cu plagiarea lucrării de doctorat, susținând că nu a fost niciodată suspect sau inculpat într-un dosar penal în legătură cu obținerea titlului de doctorat.

„Nu am fost nici cel mai bun procuror și nici cel mai bun șef de-a lungul carierei mele. Dar cu siguranță am evoluat în timp și ca impact al activității la care am făcut referire și astăzi sunt certitudine mult mai implicat profesional și responsabil decât eram în urmă cu 20 de ani. Cred că și această creștere trebuie avută în vedere și poate în acest context nu s-ar fi așteptat să candidez pentru funcția de procuror-general. Mi-am pus și eu această problemă. Dar dacă decizia pe care o vedeți astăzi este pusă în aplicare, este și pentru faptul că nu am vrut să afectez nici măcar conjunctural imaginea instituției pe care o conduc dar nici imaginea factorilor de decizie în procesul numirii procurorului-general.

Pe de altă parte, însă, nu pot să renunț la a pune în valoare, acum când mă consider la apogeul profesional, calitățile mele din cauza unei acuzații singulare, fără legătură cu activitatea mea profesională și neîntemeiată. Este vorba despre așa-zisul plagiat al tezei de doctorat”, a declarat Bogdan Licu. 

Acesta susține că nu a solicitat niciodată un grad didactic în învățământ și nu a intenționat niciodată ca prin obținerea titlului să beneficieze de un avantaj material.

„Am considerat încă de la început lucrarea de doctorat o modalitate de finalizare a unor cursuri de formare continuă într-un domeniu adiacent celui profesional. Ca dovadă, nu am solicitat niciodată și nu am obținut niciodată vreun grad didactic în învățământul superior. Nu am utilizat niciodată acronicul „dr.” de la „doctor” în vreun înscris oficial.

Nu am intenționat nici ca prin obținerea titlului să beneficiez de un avantaj material. În momentul obținerii acestui titlu universitar, sporul pentru titlu de doctorat se acorda numai persoanelor care susțineau teza de doctorat în domeniul în care se desfășura activitatea.

Nu am fost niciodată suspect sau inculpat într-un dosar penal în legătură cu obținerea titlului de doctor. Dosarul penal la care se face referire a avut obiect un denunț pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals în declarații, instigare la plagiat și plagiat. Acest denunț nu mă privea”, a mai spus acesta.

Obiectiv: Înființarea unui singur serviciu tehnic la nivelul Ministerului Public

Bogdan Licu a precizat că în urma deciziei Curții Constituționale de a scoate interceptările Serviciului Român de Investigații din dosare, procurorii nu au mai putut apela la structurile SRI specializate în acest sens, iar asta a condus la dificultăți majore, cu repercusiuni în ceea ce privește activitatea de urmărire penală.

„(…) Un alt obiectiv foarte important este înființarea unui singur serviciu tehnic la nivelul Ministerului Public. Sub coordonarea directă a procurorului general, prin comasarea celor trei servicii tehnice existente, cu asigurarea unei scheme de personal adaptată necesităților atât din punct de vedere numeric , dar și a pregătirii profesionale. Acest serviciu urmează să fie implicat în cauzele complexe: de corupție la nivel înalt, de crimă organizată, în celelalte cazuri, procurorii urmează să apeleze în continuare structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.

În prezent, în cadrul Ministerului Public, funcționează trei servicii tehnice. Niciunul dintre acestea nu asigură însă condițiile necesare bunei desfășurări a activităților de acest gen, având în vedere lipsa dotărilor și a personalului calificat. Cu excepția DNA, majoritatea mandatelor de supraveghere tehnică sunt puse în executare prin structurile specializate din cadrul MAI.

Ulterior deciziei CCR, procurorii nu au mai putut apela structurile SRI specializate în acest sens, acest lucru conducând la dificultăți majore în punerea în aplicare a mandatului de supraveghere tehnică, mai ales pe componente de filaj, înregistrări ambientale , pătrunderi în spații în care se desfășoară sau se pregătesc activități infracționale, cu repercusiuni grave în ceea ce privește activitatea de urmărire penală.

Ministerul Public nu are personal calificat și nici dotarea tehnică necesară în vederea realizării unei astfel de activități. Disiparea resurselor între cele trei servicii nu are nicio justificare practică și cu atât mai puțin economică”, a explicat candidatul pentru funcția de prim-adjunct al procurorului-general al României. 

Licu: 2019 a fost un an foarte greu. Cel mai intens an din viața mea

Întrebat care sunt activitățile pe care și le-a dorit să le facă, dar nu a reușit din diferite cauze, Bogdan Licu a răspuns:

„Anul acesta a fost pentru mine cel mai intens an din viața mea. Un an foarte greu. Nu am avut concediu de odihnă, nu am plecat nicăieri, am stat la muncă din momentul în care am fost delegat în această funcție.

Fiind totuși sub presiunea timpului și din nefericire pentru mine, anul acesta au fost și niște situații total ieșite din comun, care nu au mai fost până acum în Ministerul Public: Caracal, care a necesitat foarte mult timp, multă implicare. Nu am avut timp să mă întâlnesc așa cum aș fi vrut cu colegi cu funcții de conducere din țară, cărora să le imprim un anume ritm. De multe ori am vorbit cu ei la telefon.

(…) Au fost evenimente la care nu am putut să particip. Au fost situații în care mi-aș fi dorit să mă implic mai mult și nu am putut pentru că la noi nu este o uzină, sunt foarte multe activități. Mapa mi-o fac după orele 17. Până la orele 17:30 nu ai timp să semnezi nimic.

De asemenea, am vrut să-mi asum și mi-am asumat unele decizii, unele dintre ele ușor impopulare, cum a fost cel cu stabilirea unui program de audiență pentru procurorii-șefi. Am vrut să mi le asum eu, pentru că așa am considerat necesar.

Dacă aș da timpul înapoi, probabil experiența și-ar spune cuvântul și aș fi făcut și alte lucruri. Pe de altă parte, a fost un interimat excesiv de lung. Nu am putut să-mi fac niște proiecte pe termen lung pentru că eu sincer m-am așteptat ca în maxim 30 de zile să fie ocupată funcția de procuror general”, a mai menționat procurorul-general interimar.

Inquam photos/ George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp