BNR avertizează: Riscuri majore pentru economia României. Creșterea din 2025 și 2026, afectată de măsurile de consolidare fiscală

Raportul asupra inflației, publicat de Banca Națională a României în august 2025, avertizează că perspectivele economiei naționale sunt marcate de vulnerabilități importante, mai ales în condițiile stagnării economice din zona euro, principalul partener comercial al țării. Documentul indică faptul că estimările de creștere pentru anii 2025 și 2026 sunt influențate puternic de efectele procesului de consolidare fiscală.

Pentru trimestrul al treilea din 2025, banca centrală anticipează un vârf al inflației de 9,2% în septembrie, urmat de o scădere moderată la 8,8% până la sfârșitul anului. Proiecțiile se bazează pe o situație economică în care, după o stagnare în primele luni ale anului și o ușoară revenire în trimestrul al doilea, este așteptată o nouă încetinire semnificativă a ritmului de creștere.

Raportul a fost aprobat de Consiliul de administrație al BNR pe 8 august 2025, folosind informații disponibile până la 29 iulie.

„Economia internă rămâne expusă unor riscuri semnificative, în special în condiţiile unei creşteri economice modeste în zona euro, principalul partener comercial al României. Deşi acordul recent dintre SUA şi UE a redus parţial incertitudinile comerciale, noile niveluri tarifare consfinţite sunt mai ridicate decât cele în vigoare în urmă cu câteva luni şi pot accelera reconfigurarea lanţurilor valorice globale (engl. reshoring, friend-shoring). Aceste transformări afectează direcţia şi volumul f luxurilor comerciale internaţionale, reducând într-o anumită măsură potenţialul de ajustare a contului curent prin câştiguri de competitivitate şi expansiunea exporturilor. În aceste condiţii, corecţia deficitului extern ar putea deveni tot mai dependentă de politici interne de temperare a cererii, cu impact direct asupra volumului importurilor. Deşi această abordare, inclusă şi în scenariul de bază, poate contribui la corecţia eficientă a dezechilibrului extern pe termen scurt, costurile de ajustare pentru activitatea economică vor fi probabil semnificative în lipsa unei relansări sustenabile a exporturilor”, se menţionează în raport.

BNR subliniază că o redresare solidă ar necesita măsuri suplimentare de politică economică și reforme structurale menite să întărească competitivitatea pe termen mediu.

„Prognoza de creştere economică pentru România în 2025 şi 2026 este puternic influenţată de efectele consolidării fiscale. Măsurile deja adoptate vor tempera semnificativ cererea internă, conducând la o încetinire vizibilă a activităţii economice, cu noi corecţii anticipate de la începutul anului 2026, odată cu intrarea în vigoare a unor măsuri suplimentare, ample, din pachetul recent adoptat. După stagnarea economiei din primul trimestru al anului 2025 şi o redresare modestă anticipată pentru trimestrul al doilea, conturată pe baza evoluţiilor sectoriale, este de aşteptat o deteriorare mai amplă a dinamicii economice în trimestrul al treilea. Dinamica slabă a creşterii este atribuită în principal consolidării fiscale, în timp ce influenţele exercitate de cererea externă şi de condiţiile monetare reale vor avea, pentru moment, un rol secundar”, relevă documentul.

Conform raportului, consumul privat – motorul principal al creșterii în 2024 – se va reduce considerabil, afectat de scăderea puterii de cumpărare, măsuri de înghețare a salariilor și pensiilor, scumpirea energiei și creșterea taxelor indirecte. În schimb, investițiile vor rămâne factorul-cheie al cererii interne, deși BNR anticipează o evoluție mai moderată în 2026, din cauza reducerii cheltuielilor publice de capital și a unei absorbții mai lente a fondurilor europene.

„Totuşi, dinamica investiţiilor ar putea fi mai moderată decât în estimările anterioare, mai ales în anul 2026, pe fondul reducerii planificate a cheltuielilor publice de capital şi al unei absorbţii mai lente a fondurilor europene. Riscuri mai pronunţate sunt asociate programului „Next Generation EU”, în condiţiile apropierii termenului-limită de eligibilitate – august 2026 –, care restrânge semnificativ fereastra de timp pentru mobilizarea în proiecte a unor investiţii private semnificative. În contextul unei redresări lente a cererii externe şi al unei încetiniri a ritmului de creştere a importurilor, generate de măsurile de consolidare fiscală, contribuţia exportului net la creşterea economică va rămâne probabil negativă în 2025, dar în diminuare semnificativă faţă de 2024. Pe termen mediu, continuarea temperării cererii interne va conduce la o dinamică modestă a importurilor, situată semnificativ sub media istorică a indicatorului, mecanism care va reprezenta principalul canal de corecţie a deficitului de cont curent, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu”, precizează analiza.

Pe termen mediu, BNR avertizează că, în lipsa unor reforme structurale, presiunile externe ar putea reveni rapid, iar dezechilibrele să se adâncească. În plan internațional, banca centrală notează menținerea unui grad ridicat de incertitudine, cu o redresare globală lentă și neuniformă, influențată de factori comerciali, energetici și climatici.