BNR a decis menţinerea dobânzii cheie
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât marţi, 4 aprilie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.
Banca centrală a decis totodată menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Inflația rămâne la cotă ridicată
Rata anuală a inflaţiei s-a redus la 15,52% în februarie 2023, de la 16,37% în decembrie 2022, relativ în linie cu previziunile. Scăderea a fost determinată în principal de descreşterea amplă a dinamicilor preţurilor combustibililor şi energiei electrice, sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a modificării începând cu 1 ianuarie 2023 a caracteristicilor schemei de plafonare şi compensare a preţurilor la energie.
„În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a încetinit ascensiunea ceva mai mult decât s-a anticipat, ajungând la 15% în februarie, de la 14,6% în decembrie 2022, pe fondul unor efecte de bază dezinflaţioniste şi al descreşterii cotaţiilor unor mărfuri, mai cu seamă agroalimentare, precum şi în condiţiile ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe notabile de sens opus au continuat însă să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor materiale şi salariale crescute, precum şi din mărirea marjelor de profit, în contextul rezilienţei cererii de consum, şi din scumpirea unor bunuri de consum importate”, arată BNR.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 13,4% în februarie 2023, de la 14,1% în decembrie 2022. Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC au continuat însă să se mărească în februarie 2023, până la 14,9% şi la 13%, de la 13,8%, respectiv 12% în decembrie 2022, rămânând totuşi la valori inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Economia încetinește ușor
Creşterea economică a încetinit doar uşor în trimestrul IV 2022, la 1%, de la 1,2% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), depăşind astfel din nou aşteptările, evoluţie ce face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată şi în acest interval, contrar aşteptărilor.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, economia şi-a accelerat creşterea la 4,6% în trimestrul IV 2022, de la 3,8% în intervalul anterior, cu principala contribuţie adusă, pentru al doilea trimestru consecutiv, de formarea brută de capital fix, urmată la mică distanţă de aportul consumului gospodăriilor populaţiei.
„Impactul exportului net a rămas contracţionist, dar s-a redus semnificativ faţă de trimestrul III, în condiţiile în care scăderea deosebit de amplă înregistrată de dinamica anuală a volumului importurilor a devansat-o pe cea a volumului exporturilor de bunuri şi servicii. Pe acest fond, soldul negativ al balanţei comerciale şi-a redus puternic avansul în termeni anuali, iar deficitul de cont curent şi l-a redus cu două treimi, până la un minim al ultimilor doi ani, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluţiei soldului balanţei veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent”, a transmis banca centrală.
Cele mai recente date şi analize indică o temperare mai modestă a creşterii economiei în trimestrul I 2023 decât s-a anticipat anterior, implicând însă o decelerare pronunţată a acesteia în raport cu perioada similară a anului anterior, pe fondul unui efect de bază.
Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Comentarii