Avertisment înainte de Black Friday: tot mai mulți români rămân fără bani în conturi din cauza fraudelor bancare

Pe fondul apropierii campaniilor de Black Friday, tot mai mulți români cad pradă unor fraude bancare tot mai complexe. Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) avertizează că a primit zeci de plângeri în ultimele săptămâni, semnalând nu mai puțin de zece tipuri de escrocherii care vizează consumatorii.

Fenomenul capătă proporții alarmante, mai ales în contextul intensificării cumpărăturilor online. Anul trecut, doar într-o singură zi de Black Friday, s-au înregistrat 1,15 milioane de tranzacții, în valoare totală de 660 de milioane de lei. Un important procesator român de plăți atrage atenția că „tranzacțiile suspecte și blocate au crescut cu 159% față de anul precedent”, explicând că perioada de reduceri este „un magnet pentru infractorii cibernetici”.

În ciuda creșterii numărului de victime, șansele de recuperare a banilor pierduți rămân minime. Potrivit CSALB, băncile au acceptat doar opt cazuri de fraudă pentru mediere în acest an, iar soluțiile s-au limitat la rambursări parțiale, condiționate de eventualele recuperări prin anchete polițienești.

Cum acționează infractorii digitali

Escrocheriile bancare actuale combină tehnologia cu manipularea psihologică. Cele mai recente cazuri documentate de CSALB includ metode variate — de la linkuri false trimise prin platforme de vânzări și aplicații de mesagerie, până la apeluri de tip „call center” operate de infractori care se dau drept reprezentanți bancari.

O femeie a pierdut aproape 15.000 de lei după ce a fost indusă în eroare de un fals cumpărător online, care a trimis un link fraudulos pentru „confirmarea plății”. Alt caz a implicat un presupus broker de investiții care a convins o victimă să instaleze aplicația de control la distanță AnyDesk. În câteva minute, din contul acesteia au fost transferați ilegal 19.900 de euro.

Fraudele se extind și în zona de social media: un român a pierdut 3.500 de lei după ce a fost păcălit pe WhatsApp de un individ care se dădea drept un prieten, iar un altul a fost înșelat cu 14.600 de lire într-o schemă de investiții false în criptomonede promovată pe TikTok.

„Doar 7% din fondurile provenite din fraudă pot fi recuperate la nivel mondial”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentant al Băncii Naționale a României în cadrul CSALB. „Responsabilitatea consumatorilor asupra conturilor și datelor personale trebuie să fie maximă.”

Acesta a avertizat că noile metode de înșelăciune includ „clonarea vocii generată de inteligență artificială” și centre de apel false care „conferă o credibilitate periculoasă schemelor de fraudă”. „Oamenii sunt ademeniți prin canale din ce în ce mai diverse și greu de depistat, iar pierderile din conturile consumatorilor cresc îngrijorător”, a adăugat Păunescu.

Reacția băncilor

Deși investesc masiv în sisteme de securitate, băncile susțin că, din punct de vedere tehnic, tranzacțiile frauduloase sunt autorizate de titulari, chiar dacă aceștia au fost înșelați. Într-un caz raportat la CSALB, o clientă a pierdut 9.804 lei după ce a accesat un link fals pentru plata unor bilete la concert. Deși transferul a fost blocat temporar, banca a refuzat restituirea fondurilor, invocând procedura de autorizare 3D Secure.

Cum se pot proteja consumatorii

Experții CSALB recomandă separarea conturilor pentru cumpărături online și transferul doar al sumelor necesare pentru fiecare achiziție. De asemenea, se recomandă activarea alertelor pentru tranzacții și verificarea oricărui apel sau mesaj suspect prin canalele oficiale ale băncii.

„Sub nicio formă consumatorii nu trebuie să furnizeze informații despre cont sau parole de acces”, avertizează Păunescu. „Aceștia trebuie să exercite o prudență sporită în ceea ce privește site-urile accesate, link-urile și email-urile deschise sau convorbirile telefonice de pe numere suspecte.”

Calea medierii

CSALB, instituție creată în baza legislației europene, oferă o procedură gratuită de mediere între clienți și bănci, care se finalizează, de regulă, în maximum trei luni. Totuși, în cazul fraudelor, rezultatele sunt rare. Cele opt soluții pozitive obținute în 2024 demonstrează că, odată ce banii au părăsit contul victimei, șansele de recuperare sunt infime.