Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe UE de la Praga, că astăzi și mâine va avea loc o discuție consistentă pe cea mai importantă temă de pe agendă, și anume relația UE-Rusia și impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. „Desigur, pentru România, aceste lucruri sunt de foarte mare importanță și voi sublinia câteva aspecte”, a punctat el.

„În primul rând, este important să continuăm să susținem Ucraina – și voi prezenta eforturile României, pe multiple paliere, ca de exemplu cel umanitar, în condițiile în care peste 2,1 milioane de refugiați ucraineni ne-au trecut granița, iar noi am avut grijă de toate aceste persoane.

Un alt efort important, mai ales în contextul actual, care privește cealaltă temă de pe agendă, anume relația UE-Africa și criza alimentară: am facilitat în mod consistent tranzitul cerealelor ucrainene prin România. Până la data de 17 august, peste 3,4 milioane de tone de cereale ucrainene au tranzitat România, ceea ce înseamnă aproape jumătate din totalul exporturilor ucrainene de cereale din această perioadă. Vom continua eforturile de a sprijini Ucraina: sprijinul politic, economic, precum și în alte domenii, va continua.

Voi exprima îngrijorarea față de posibilele efecte ale referendumurilor care ar urma să fie organizate în regiunile ocupate ale Ucrainei, pentru a se uni cu Rusia. Este o chestiune pentru care Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită și cred că este important să începem discuțiile și pe această temă”, a menționat Aurescu.

Ministrul a adăugat că România va sprijini Ucraina în vederea consolidării capacității de apărare și așteaptă cu interes prezentarea pe care o va face Înaltul Reprezentant Borrell cu privire la rezultatele dezbaterii de la reuniunea miniștrilor apărării, pe tema creării unei misiuni de asistență și pregătire pentru forțele armate ucrainene, pentru a putea fi discutate și din perspectivă politică, din perspectiva miniștrilor afacerilor externe.

„Al doilea aspect important este că trebuie să trebuie să continuăm să punem presiune pe Rusia. Din această perspectivă, voi prezenta poziția României cu privire la tema interzicerii acordării vizelor pentru cetățenii ruși. Susținem pe deplin suspendarea Acordului de Facilitare a Vizelor și, totodată, suntem deschiși pentru adoptarea de decizii, privind restricționarea suplimentară a circulației cetățenilor ruși în Uniunea Europeană, cu accent pe vizele turistice.

Dar, bineînțeles, avem nevoie de o bază legală solidă pentru o asemenea măsură și trebuie să fim foarte atenți să nu blocăm posibilitatea tinerelor generații din Rusia de a lua contact cu valorile europene, pe de o parte. Pe de altă parte, este important să nu interzicem acordarea vizelor umanitare sau acordarea vizelor persoanelor care se opun regimului și care sunt amenințate de regimul din Rusia.

Așadar, va trebui să discutăm toate aceste aspecte și, după ce avem pe masă toate argumentele pro și contra, să luăm o decizie. Trebuie să subliniez faptul că România nu este încă stat membru Schengen, așadar noi nu emitem vize Schengen, dar emitem vize la nivel bilateral pentru cetățenii ruși. De la începutul anului, am emis un număr limitat de vize, aproximativ 800, dintre care doar 130 erau vize turistice”, a precizat oficialul.

Aurescu a mai precizat că relațiile dintre Uniune și Federația Rusă nu vor mai fi niciodată la fel:

„În ceea ce privește un alt aspect important, relațiile UE-Rusia, voi sublinia faptul că nu ne putem întoarce la ,,business as usual”. Este, bineînțeles, devreme să evaluăm care va fi viitorul relației dintre UE și Rusia, pentru că el depinde de evoluțiile din teren, din Ucraina, dar un lucru este sigur: trebuie să scăpăm de orice dependență față de Rusia”.

O altă reuniune importantă care va avea loc mâine este cea cu miniștrii de externe din Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

„Și această întâlnire este foarte importantă pentru că este prima reuniune de acest tip după decizia crucială care a fost luată de Consiliul European în luna iunie, de a acorda statutul de țară candidat la aderare acestor state. Așadar, trebuie să ascultăm aceste state, să înțelegem care sunt necesitățile lor, să le acordăm asistență, sprijin tehnic pentru reformele necesare în acest proces de a deveni state membre UE și, totodată, de a le da sprijin în consolidarea rezilienței lor.

Nu în ultimul rând, Parteneriatul Estic este important întrucât, de la Summitul de anul trecut, din decembrie, din punct de vedere geopolitic și geostrategic s-au schimbat foarte multe lucruri. Prin urmare, trebuie să ne gândim la cum să adaptăm Parteneriatul Estic pentru a răspunde noilor realități, pentru a susține reformele din aceste țări, pentru a le sprijini să devină mai reziliente, pentru a le sprijini în vederea unor mai bune legături cu Uniunea Europeană și, desigur, să punem la dispoziție mai multe proiecte concrete pentru a spori vizibilitatea Parteneriatului Estic”, a conchis ministrul.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp