Patru asociații de magistrați, AMR, UNJR, AJADO și APR, au solicitat experților Comisiei Europene să refacă rapoartelor Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) din cauza „erorilor”.

„Ultimele rapoarte MCV conțîn erori factuale grave, având un caracter vădit subiectiv, atât prin modul distorsionat de raportare a unor stări de fapt, cât și prin omiterea unor probleme grave ale justiției din România, a căror existența a fost dovedită și nu mai poate fi ignorată”, susțin cele patru asociații de magistrați.

Astfel, cele 4 asociații de magistrași cer ca raportul MCV din anul 2019 să fie refăcut, „atât pentru a corectă erorile vădite din el, cât și pentru a reliefa corect și complet starea de fapt”.

„Fără acest demers strict necesar, nu se va putea vorbi despre rapoarte și recomandări viitoare în acord cu scopul MCV, continuarea unei prezentări/analize cu evidente accente nereale, de un formalism inutil, nefăcând decât să contribuie la agravarea problemelor din justiție, și nu la rezolvarea acestora”, transmit magistrații.

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Asociația Procurorilor din România (APR) și Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) s-au întâlnit la București, pe dată de 12 februarie 2020, cu experții Comisiei Europene aflați în misiune în România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

Punctul de vedere al AMR

AMR, prin judecător Andreea Ciucă, a subliniat că recomandările MCV trebuie să aibă că scop consolidarea independenței justiției.

„Magistrații nu pot neglija existența, în rapoartele MCV, în mod repetat, a unor afirmații eronate, nereale, în fapt și în drept, pe care s-au clădit unele dintre recomandări. Semnalarea acestor erori/nerealitati nu înseamnă negarea importanței MCV pentru Statul Român, în calitate de membru UE, ci, dimpotrivă, subliniază necesitatea că magistrații, sistemul de justiție, instituțiile și cetățenii să beneficieze de recomandări caracterizate prin acuratețe, exactitate, rigurozitate.(…)

Rapoartele MCV au privit, în mod aproape exclusiv, progresele din domeniul justiției prin prisma luptei împotriva corupției și a acțiunilor preventive în materie de corupție, lăsând impresia greșită că acestor obiective – cărora nu li se poate nega importantă pentru societate – li s-ar subsuma întreagă sau cea mai mare parte a activității sistemului de justiție.

În plus, locul și rolul instanțelor de judecată a fost aproape complet neglijat. Atunci când s-au referit la combaterea corupției la nivel înalt, rapoartele MCV au avut în vedere DNA și, sporadic, ICCJ (în această ordine!), cu accent pe “independența sau eficacitatea DNA”. Curțile de apel au fost amintite pasager.(…) Excluderea referirilor la activitatea majorității instanțelor, esențiale în înfăptuirea progreselor justiției din ultimii ani, dovedește o înțelegere deformată a fenomenului judiciar românesc”

AJADO atrage atenția experților europeni că a omis lucruri

AJADO, reprezentată de judecătorul Florica Român, a adresat o serie de întrebări experților Comisiei Europene, atrăgând atenția acestora asupra unor omisiuni inadmisibile din cadrul rapoartelor MCV.

„Această a reamintit declarația deosebit de gravă făcută de fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, care a spus că “a două sau a treia zi după ce a fost chemat la DNA domnul Greblă, am făcut singură conferință de presă din viață mea de judecător la CCR și am spus ce se întâmplă. Am spus inclusiv că suntem amenințați de SRI. Seară, la dumneavoastră la post s-a spus: ‘Ce vrea Zegrean, să-l apărăm noi?’ Tot în zilele acelea a fost la noi la Curte o delegație a MCV. Un judecător de la Curte le-a spus: ‘Mie îmi este frică să mai fiu judecător la Curte.’ S-a notat și notat a rămas.“

De asemenea, președintele AJADO a menționat înregistrarea convorbirii procurorilor din cadrul DNA Oradea, devenită publică și necontestată de aceștia, când complotau cum să facă dosare judecătorilor pentru a le induce acestora o stare de frică, arătând că aceste amenințări s-au și materializat în dosare penale în care judecători au fost anchetați pentru soluțiile pronunțate.

Președintele AJADO a întrebat experții MCV dacă au avut vreo discuție cu judecătorii, pentru a vedea opinia acestora, față de aceste fapte notorii, de o gravitate fără precedent.

Totodată, președintele AJADO a arătat că abuzurile din anchetele penale asupra judecătorilor și procurorilor, făcute publice, au fost ignorate, în mod inexplicabil, de rapoartele MCV, iar președintele AMR a punctat că situația este cu atât mai gravă cu cât, la dată întocmirii ultimului raport MCV, există raportul Inspecției Judiciare care proba aceste abuzuri – act care ulterior a fost adoptat prin hotărâre a Plenului CSM. Singură referire din raportul MCV la aceste abuzuri a fost că “au fost puternic contestate de Ministerul Public și de DNA“, afirmație neînsoțită de nicio explicație, de niciun detaliu, de nicio fundamentarez”.

APR, despre necesitatea existenței SIIJ

APR a adus la cunoștință experților MCV  necesitatea existenței SIIJ, „fie în formă de organizare actuală, fie prin reorganizarea acesteia și nicidecum desființarea ei”.  De asemenea, asociația a menționat motivele pentru care această structura a fost înființată și „erorile factuale conținute în Rapoartele MCV cu referire la această chestiune, precum și la activitatea SIIJ (spre exemplu, eroarea reținută în Raportul MCV privind redeschiderea urmăririi penale în anumite cauze)”.

„(…)Având în vedere aspectul negativ reținut în Raportul MCV privind “retragerea nemotivată de către SIIJ a 2 recursuri promovate de DNA în cauze soluționate de această din urmă structura“, Asociația Procurorilor din România (APR) a argumentat experților MCV că aceste două demersuri ale SIIJ au avut la baza o analiză temeinică și punctuală a soluțiilor primei instanțe în raport de probele aflate la dosarul de urmărire penală, precum și cele efectuate în cercetarea judecătorească, cât și împrejurări ulterioare de natură a face necesară retragerea cailor de atac (spre exemplu, împrejurarea că, față de procurorul care a formulat trimiterea în judecată pentru mai mulți inculpați din cauzele amintite, a fost dispusă măsură controlului preventiv pentru săvârșirea mai multor infracțiuni contra înfăptuirii justiției).

APR a punctat și faptul că existența unei secții pentru investigarea magistraților nu este o noutate, o acțiune unică, o asemenea structura existând de mulți ani la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În plus, SIIJ este prevăzută în Legea de organizare judiciară, la fel că DIICOT și DNA, iar, mai mult, recrutarea și numirea procurorilor la SIIJ beneficiază de garanțiile date de competență Plenului CSM în această materie.

De asemenea, APR a făcut referiri cu privire la necesitatea implementării Deciziilor Curții Constituționale, menționând că respectarea Deciziilor Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea”.

UNJR, material de peste 200 de pagini cu erorileMCV

UNJR, prin judecător Dana Girbovan, a predat experților un material scris, de 225 de pagini, care conține unele dintre documente celor patru asociații profesionale, din 2016 până în prezent, în care se regăsesc, punctual, „analize tehnice, clar argumentate, ale problemelor din justiție, dar și ale erorilor cuprinse în diverse rapoarte, inclusiv ale MCV”.

„UNJR a insistat asupra documentelor privind imixtiunea nelegală a serviciilor secrete în actul de justiție și asupra raportului Inspecției Judiciare care conține probe ale abuzurilor în anchetele desfășurate împotriva magistraților, cu menționarea numărului mare al judecătorilor instanței supreme și ai altor instanțe, împotriva cărora au fost deschise anchete penale, aceste probe fiind confirmate prin Hotărârea Plenului CSM nr. 225/2019, care a aprobat raportul Inspecției Judiciare. Argumentele și cifrele din raportul Inspecției Judiciare sunt grăitoare, a punctat președintele UNJR”.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp