Asociația „Inițiativa pentru Justiție” cere în instanța de contencios administrativ, anularea actelor de numire în funcțiile de procuror-șef al Parchetului General, a Gabrielei Scutea și de procuror-șef al DIICOT, a Giorgianei Hosu.

„Având în vedere decretele de numire în cele mai înalte funcții din ierarhia Ministerului Public, semnate de către Președintele României la data de 20.02.2020, cu ignorarea recomandărilor repetate ale Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneția, Asociația „Inițiativa pentru Justiție”(…) a hotărât să promoveze acțiune la instanța de contencios administrativ, cu solicitarea de anulare a actelor de numire în funcțiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu nesocotirea avizelor negative emise de Consiliul Superior al Magistraturii”, transmite AIJ.

Asociația de magistrați subliniază că numirile Gabrielei Scutea și a Giorgianei Hosu în funcțiile de procuror-șef DIICOT și procuror general al României „sunt rezultatul unei proceduri constant criticate de către organismele internaționale menționate și reprezintă un atac la adresa statului de drept”.

Președintele Klaus Iohannis i-a numit, joi, în funcțiile de procurori-șefi pe Gabriela Scutea la Parchetul General, Crin Bologa la Direcția Națională Anticorupție și pe Giorgiana Hosu la DIICOT.

Forumul Judecătorilor: Klaus Iohannis, Guvernul și Parlamentul României, încalcă inexplicabil recomandările tuturor entităților internaționale relevante

Asociația „Forumul Judecătorilor din România” precizează că președintele Klaus Iohannis, Guvernul și Parlamentul României, încalcă recomandările tuturor entităților internaționale relevante, în condițiile în care acestea ar trebui să fie îndeplinite pentru funcționarea „minimală” a statului de drept în România.

Magistrații se arată nemulțumiți de declarațiile și „intențiile” ministrului interimar al Justiției, Cătălin Predoiu, pe care le-a făcut în cadrul audierilor în comisiile parlamentare reunite ale Parlamentului, „de a temporiza orice modificări aduse legilor justiției, sub paravanul unei iminente campanii electorale”.

„(…) sunt inacceptabile și dovedesc că la nivelul Guvernului, ca, de altfel, și al Parlamentului, nu există nicio intenție reală de a pune în aplicare recomandările tuturor entităților internaționale relevante (Comisia de la Veneția, GRECO, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni, Comisia Europeană) care arată, în esență, că în România statul de drept funcționează sub parametrii minimi acceptați într-o democrație consolidată”, se arată în sursa citată.

Critici pentru ministrul Justiției

De asemenea, în cadrul audierii, referindu-se la „prevederi din legile justiției care prezintă caracter de urgență” în vederea modificării,  Cătălin Predoiu a spus că ”CSM nu a semnalat Ministerului Justiției, dar există o preocupare pentru modificarea unor prevederi din legile justiției care prezintă caracter de urgență pentru eliminarea unor blocaje. Nu cunosc la această oră care sunt aceste prevederi, însă rămân deschis pentru consultări”.

Asociația de magistrați consideră că aceste afirmații caracterizează pe deplin lipsa oricărei voințe politice de a realiza reformele absolut necesare pentru funcționarea sistemului judiciar, în acord cu standardele europene.

Forumul Judecătorilor: Asistăm zilnic la atacuri publice virulente la adresa magistraților români

„În schimb, asistăm aproape zilnic la atacuri publice virulente la adresa magistraților români, stigmatizându-i pentru veniturile lor sau transformându-i în subiect de dezbateri pentru electoratul mai puțin informat, iar demersurile ministerului justiției sunt lipsite de orice fel de efecte juridice, având însă potențial de imagine electorală sau chiar de afectare a independenței sistemului judiciar (a se vedea celebrul ”Memorandum” vizând SIIJ, urmat de propunerea proiectului pentru desființarea SIIJ, simultan cu instituirea unor așa-zise garanții pentru împiedicarea abuzurilor împotriva magistraților, considerate de toți observatorii independenți drept superimunități acordate unei categorii profesionale)”, mai transmite Forumul Judecătorilor din România.

Asociația de magistrați explică faptul că recomandările și cerințele Comisiei Europene, vizează atingerea obiectivelor de referință.

„Îndeplinirea acestor obiective de referință reprezintă o obligație de rezultat din partea României, iar rapoartele MCV sunt construite în jurul acestor obiective pe care România trebuie să le atingă, făcând corp comun cu decizia, presupunând obligații și angajamente concrete și precise. Prin urmare, recomandările formulate de Comisie în vederea atingerii obiectivelor de referință, în baza principiului cooperării loiale (…)trebuie luate în considerare de autoritățile române, tocmai în scopul realizării obiectivelor de referință stabilite (…)și abținerii de la orice măsură de natură a le încălca sau a pune în pericol realizarea lor”, potrivit sursei citate.

Forumul Judecătorilor din România susține că nu poate fi ignorat eșecul față de îndeplinirea condiționalităților necesare accederii la spațiul Schengen, prin acțiuni sau inacțiuni ce anulează eforturile autorităților române de a respecta partenerii europeni, desfășurate constant în ultimii ani.

Forumul Judecătorilor: Toate aceste acțiuni ale puterilor executivă și legislativă vor afecta puternic toți românii

„În plus, facem referire la noul regim de condiționalitate pentru acordarea de fonduri europene, ce va fi introdus pentru a corecta deficiențele evidente generalizate în ceea ce privește buna guvernanță a statelor membre cu privire la respectarea statului de drept, România fiind în pericol să piardă sume imense. Toate aceste acțiuni sau inacțiuni ale puterilor executivă și legislativă vor afecta puternic pe toți cetățenii români, răspunderea aparținând exclusiv factorilor politici”, au conchis magistrații.

AMASP:  Este necesară modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din Ministerul Public

Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Procurorilor” consideră că ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nu a respectat principiile discutate în cadrul întâlnirii din toamna anului 2019, iar procedura pentru desemnarea procurorilor-șefi la marile parchete „nu a fost de natură să convingă magistrații că cei mai buni dintre candidați reprezintă de fapt și propunerile ministrului pentru funcții vizate de procedură.

Astfel, AMASP susține că este necesară modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din Ministerul Public prin indicarea concretă a profilului candidatului, a condițiilor de participare și prin punctarea fiecărui criteriu în mod transparent, fiind esențial ca aceste aspecte să fie avute în vedere atât în procesul de selecție inițial, cât și în momentul avizării propunerilor.

Asociația de magistrați dă exemplu raportul MCV aferent anului 2017, în ceea ce privește independența sistemului judiciar, în care prima recomandare a vizat punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția. Aceleași recomandări s-au regăsit și în rapoartele MCV din noiembrie 2018 și din 2019.

Constatările magistraților în urma finalizării procedurii începută de Predoiu în decembrie 2019

Astfel, după finalizarea procedurii începută de Cătălin Predoiu în luna decembrie 2019, se pot constata următoarele:

1. „Ministrul justiției a solicitat și obținut de la Secția pentru procurori a CSM desemnarea unui magistrat, pe lângă cel desemnat de Consiliul Științific al INM, ambii făcând parte din comisia de interviu care a analizat prestațiile candidaților la cele mai înalte funcții din Ministerul Public, conferind astfel un plus de legitimitate procedurii, altfel una eminamente politică. Deși au existat semnale publice ca membrii comisiei nu au recomandat ministrului unii dintre candidații propuși ulterior, domnul Cătălin Predoiu a nuanțat prezența magistraților în comisii, despre care a afirmat că s-au aflat acolo doar pentru a pune întrebări.

Deși AMASP a adresat întrebări pe această temă, răspunsul primit la data de 20.02.2020 este unul pur formal, care reia și explicațiile publice ale ministrului justiției. Pe de altă parte, ministerul nu a făcut public nici profilul candidatului, nici suma de condiții care se doreau a fi îndeplinite pentru a satisface condițiile de accedere la aceste funcții, nici proiectele de management ale tuturor candidaților. În aceste condiții, deși procesul de selecție la nivelul Ministerului Justiției a presupus constituirea unei comisii formată din profesioniști din domeniul juridic, de management și psihologie, o analiză a proiectelor și punctarea criteriilor expuse public la demararea procedurii, demersul este unul golit de conținut în cazul în care decizia finală nu ia în calcul notările comisiei sau criteriile stabilite, fiind în realitate discreționară.

2. După susținerea interviurilor în fața Secției pentru procurori a CSM, doi dintre cei trei candidați propuși de ministrul justiției nu au primit aviz favorabil, consultativ de altfel. În aceeași manieră utilizată de ministrul justiției, deși nu era titularul desfășurării procedurii de numire, ci era indicat de lege sa facă o analiză tehnică a pregătirii candidaților, nici Secția pentru procurori nu a indicat foarte clar care ar trebui sa fie rigorile la care candidații ar trebui să facă față și care erau criteriile utilizate pentru evaluarea candidaților, astfel încât să fie evitate discuțiile privind existența unor aprecieri pur subiective și utilizarea unui standard dublu în evaluarea propunerilor.

3. În ciuda promisiunilor de respectare a recomandărilor mecanismului de cooperare si verificare, precum și a celor formulate de comisia de la Veneția si GRECO, ministrul justiției a insistat în susținerea propunerilor și le-a trimis Președintelui României, pentru emiterea decretelor de numire. În aceeași manieră, dar susținând că ”a ținut cont de avizele CSM”, așa cum cereau recomandările MCV, președintele a emis decretele de numire la data de 20.02.2020, catalogând, însă, avizele CSM ca fiind ”superficiale”, a explicat AMASP.

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp