Arsenalul nuclear al lumii ar urma să crească în următorii ani pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece încoace, în condițiile în care riscul de utilizare a acestor arme este cel mai mare din ultimele decenii, potrivit unui raport întocmit de un important grup de reflecție în materie de conflicte și arme.

Invazia Rusiei în Ucraina și sprijinul acordat de Occident Kievului au sporit tensiunile între cele nouă state din lume care dețin arme nucleare, a declarat luni Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri).

Printre țările care și-au mărit stocurile de focoase nucleare se numără Marea Britanie, care în 2021 și-a anunțat decizia de a crește plafonul pentru stocul total de focoase nucleare.

Această majorare vine în pofida unei declarații a celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU din 2021 – SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța – în care se afirmă că „războiul nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”. Toți membrii continuă să își extindă sau să își modernizeze arsenalele nucleare.

În prezent, Marea Britanie deține aproximativ 195 de focoase nucleare, dintre care 120 sunt operaționale, potrivit unei estimări realizate de cercetătorii de la Federation of American Scientists.

În timp ce Marea Britanie a criticat China și Rusia pentru lipsa de transparență nucleară, Regatul Unit a anunțat, de asemenea, că nu va mai dezvălui public cifrele privind stocul de arme nucleare operaționale, focoasele sau rachetele țării.

La începutul anului 2021, Franța a lansat oficial un program de dezvoltare a unui submarin cu rachete balistice cu propulsie nucleară (SSBN) de a treia generație, în timp ce India și Pakistanul par să își extindă arsenalele nucleare, iar ambele țări au introdus și au continuat să dezvolte noi tipuri de sisteme de lansare a rachetelor nucleare în 2021.

Se crede că Israelul – care nu recunoaște public că deține arme nucleare – își modernizează, de asemenea, arsenalul nuclear.

În timp ce numărul de arme nucleare a scăzut ușor între ianuarie 2021 și ianuarie 2022, Sipri a declarat că, dacă puterile nucleare nu iau măsuri imediate, stocurile globale de focoase ar putea începe în curând să crească pentru prima dată după zeci de ani.

„Toate statele înarmate nuclear își măresc sau își modernizează arsenalele și majoritatea își ascut retorica nucleară și rolul pe care îl joacă armele nucleare în strategiile lor militare”, a declarat Dr. Wilfred Wan, directorul programului Sipri privind armele de distrugere în masă, în anuarul 2022 al thinktank-ului. „Aceasta este o tendință foarte îngrijorătoare”.

„Există indicii clare că reducerile care au caracterizat arsenalele nucleare globale de la sfârșitul Războiului Rece au luat sfârșit”, a declarat Hans M Kristensen, membru senior asociat al programului de arme de distrugere în masă al Sipri și director al Proiectului de informații nucleare la Federația Oamenilor de Știință Americani (FAS).

La trei zile după invazia Moscovei în Ucraina, pe care Kremlinul o numește o „operațiune militară specială”, președintele rus, Vladimir Putin, a pus în alertă maximă forțele de descurajare ale Rusiei, care includ arme nucleare. De asemenea, el a avertizat asupra unor consecințe care vor fi „cum nu ați mai văzut în întreaga voastră istorie” pentru țările care vor sta în calea Rusiei.

Rusia deține cel mai mare arsenal nuclear din lume, cu un total de 5.977 de focoase nucleare, cu 550 mai multe decât SUA. Cele două țări dețin peste 90% din focoasele nucleare din lume, deși Sipri a declarat că China se află în plină expansiune, cu peste 300 de noi silozuri de rachete, potrivit celei mai recente estimări.

Sipri a declarat că numărul global de focoase nucleare a scăzut de la 13.080 în ianuarie 2021 la 12.705 în ianuarie 2022. Se estimează că 3.732 de focoase au fost desfășurate cu rachete și avioane, iar aproximativ 2.000 – aproape toate aparținând Rusiei sau SUA – au fost menținute într-o stare de pregătire ridicată.

În ciuda speranțelor din perioada postbelică că țările vor renunța la armele nucleare, puține țări au dat curs acestei speranțe, în timp ce unele acorduri de restricționare a forțelor nucleare au fost anulate, nu în ultimul rând după decizia fostului președinte american Donald Trump de a se retrage unilateral din acordul privind Forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune.

În 1993, Africa de Sud a renunțat la micul său stoc de șase focoase nucleare, în timp ce Irakul a renunțat la programul său de cercetare în domeniul armelor nucleare sub presiunea internațională după primul Război din Golf.

Ucraina a renunțat, de asemenea, la arsenalul său de arme nucleare pentru o promisiune de securitate neonorată.

Foto: Pixabay

Share this...

Facebook

Twitter

Linkedin

Whatsapp